Aniversarea Constitutiei apostolice despre studierea si folosirea limbii latine - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Aniversarea Constituției apostolice despre studierea și folosirea limbii latine

[2012-02-07]
La 22 februarie 1962, Papa Ioan al XXIII-lea a semnat Constituția apostolică Veterum Sapientia despre studierea și folosirea limbii latine, în care dorea, între altele, crearea unui Academicum Latinitatis Institutum. Acesta din urmă va fi instituit apoi de Papa Paul al VI-lea prin Scrisoarea apostolică Studia Latinitatis, din 22 februarie 1964, încredințând Societății Saleziene misiunea de "a-i promova prosperitatea". După jumătate de secol, Pontificium Institutum Altioris Latinitatis dorește să reparcurgă prin întâlnirea din 23 februarie 50 de ani de la Veterum Sapientia - istoria, cultura și actualitatea, câteva elemente semnificative ale acestei istorii, pentru a răspunde la provocările de angajare culturală pe care le provoacă astăzi studiul limbilor clasice. Pr. Roberto Spataro, profesor la Facultatea de Litere Creștine și Clasice din Universitatea Pontificală Saleziană îi aprofundează conținuturile într-un interviu pentru Agenția Zenit, apărut în traducere pe Ercis.ro.
- Prof. Spataro, de unde se naște ideea acestei întâlniri și ce obiective are?
- Întâlnirea se naște din a 50-a aniversare a promulgării unui document solemn, Veterum Sapientia, din păcate repede uitată pe nedrept. Intenționăm să recitim acel document și să arătăm că este încă foarte actual propunând necesitatea ca în Biserică, mai ales printre preoți, să fie cunoscute marile valori etice, spirituale, religioase pe care lumea antică le-a elaborat și creștinismul le-a perfecționat, construind astfel bazele civilizației europene. Veterum Sapientia spune de fapt ceea ce învață Papa Benedict al XVI-lea: motivele care i-au inspirat pe autorii clasici antici și pe umaniștii moderni, în afară de credința Părinților și Învățătorilor Bisericii care au scris și au gândit în latină, sunt "prietene și aliate pentru binele omului".
- Mulți susțin că latina este o "limbă moartă". Care este opinia dumneavoastră în această privință?
- Aceasta este o expresie cu adevărat nefericită. Mă întreb cum se poate defini limba în care au scris Seneca, Sf. Augustin, Toma de Aquino și generații de oameni de știință, de la Galvani, inventatorul electricității, la Gauss, "principele matematicienilor". Cum se poate considera "moartă" o limbă care, dacă este studiată așa cum este studiată astăzi de atâtea persoane, alimentează gânduri înalte și nobile? Fără a uita că este limba supranațională a Sfântului Scaun; că cercuri de umaniști o folosesc ca instrument de comunicare orală și că liturgia în limba latină adună, în număr tot mai mare, credincioși, în cea mai mare parte tineri.
- În schimb, în ultimele timpuri părea că limba latină se stinge: seminariștii nu o mai studiau și nu era folosită în liturgie. Ce face Institutul dumneavoastră pentru această situație?
- În ultimii ani, în cadrul Bisericii Catolice s-au înregistrat semnale timide reluare pentru interesul și studiul limbii latine. Între acestea: nașterea de comunități călugărești și mișcări laicale care au înțeles bine că Tradiției, vieții însăși a Bisericii îi aparține un patrimoniu foarte prețios de expresii liturgice, canonice, magisteriale, teologice, al căror conținut este comprehensibil numai în forma sa lingvistică, adică latina. De aceea, Institutul nostru dorește să formeze tot mai mulți ecleziastici și laici în măsură să aprecieze și să actualizeze acest patrimoniu, în așa fel încât fiecare Biserică se poată avea persoane care iubesc adevărul și frumosul armonios conjugate în această limbă.
- În multe părți ale lumii se pare că renaște un mare interes pentru limba latină. Este adevărat?
- Este adevărat! În urmă cu câtva timp, un ilustru profesor universitar german mi-a spus că în Germania sunt peste 800.000 de studenți din școlile superioare și din institutele universitare care se ocupă de limba latină. De exemplu, în Institutul nostru primim studenți din China, trimiși de universitățile lor, pentru că simt nevoia de a cunoaște civilizația europeană și rădăcinile sale culturale exprimate în limba latină.
- Care sunt motivele acestui interes reînnoit?
- Vorbind cu profesori și studenți care provin din toată lumea, mi-am format această convingere: se simte nevoia de a studia latina pentru a avea acces la o lume, o res publica litterarum, de nivel spiritual foarte înalt. Criza economică și financiară actuală nu este mai gravă decât cea etică și antropologică. Tinerii care în atâtea părți ale lumii studiază operele scrise în latină, de la Cicero la Ciprian, la Erasmus de Rotterdam, sunt sătui și dezamăgiți de "învățătorii răi" din perioada contemporană și vor să își însușească din nou o gândire curată, adevărată. Studiul limbii latine permite redobândirea acestei "nevinovății spirituale".
- Și în școlile medii italiene există o întoarcere la studiul limbii latine...
- Latina este o limbă foarte plăcută de învățat, cu o condiție: să se abandoneze metoda care apasă bolnăvicios în școli, impusă de filologismul german începând din secolul al XIX-lea. În schimb, dacă este predată cu metodele marilor umaniști - de exemplu cea practicată timp de secole în școlile iezuiților, adică "metoda-natură" învățată în 150 de ore - un student, fără trude excesive și mai ales fără plictiseală, este în măsură să citească deja clasicii. Este nevoie de o nouă generație de profesori care să cunoască această metodă și să o adopte cu entuziasm, pentru că face minuni!
- Există exemple ale succesului acestei metode?
- Desigur! Un exemplu este Academia Vivarium Novum, o instituție cu care Facultatea noastră colaborează de mult timp și care acționează la Roma. Tineri care provin din toată lumea stau acolo, un an sau doi, pentru a studia latina și greaca. Vin fără a cunoaște un cuvânt din limba lui Cezar și a lui Platon și după câteva luni sunt în stare să vorbească fluent în latină, dobândind, la sfârșitul parcursului, o adevărată cunoaștere a civilizației umaniste, adică a valorilor autentice ale omului care vin din Veterum Sapientia.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 1049, Ultimul acces: 2024-12-03 04:06:06