Caracterul ecumenic al Patriarhiei Constantinopolului

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,07s...

Ştiri şi Evenimente

Caracterul ecumenic al Patriarhiei Constantinopolului

[2010-02-06]

Săptămâna trecută, Comitetul pentru afaceri juridice şi drepturile omului al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat şi a recunoscut caracterul “ecumenic” al Patriarhiei Constantinopolului, informează assembly.coe.int, citat în ZiarulLumina.ro. Rezoluţia este intitulată “Libertatea religioasă şi drepturile omului pentru minorităţile nemusulmane din Turcia şi minoritatea musulmană din Tracia (Grecia Orientală)”, şi a fost aprobată de o majoritate semnificativă: 102 voturi pentru, 18 împotrivă şi patru abţineri. Raportul a fost propus de europarlamentarul francez Michel Hunault, deputat din partea democraţilor europeni.
Adunarea Parlamentară invită Grecia şi Turcia să îşi trateze toţi cetăţenii fără discriminare şi fără a fi influenţate de modul în care ţara vecină îşi tratează cetăţenii. Se face apel la ambele ţări să ia măsuri pentru minorităţile religioase în domeniile educaţiei şi proprietăţii şi să acţioneze astfel încât majoritatea să nu considere minoritarii ca fiind străini în ţara lor. Cu amendamentele adoptate, la iniţiativa parlamentarilor bulgari, a fost recunoscută calitatea juridică a Patriarhiei de Constantinopol, iar cuvintele “Patriarhia Ortodoxă Greacă” au fost înlocuite cu sintagma “Patriarhia Ortodoxă Ecumenică”, în ciuda faptului că, aşa cum se precizează în raport, autorităţile de la Ankara au acuzat în mai multe rânduri Patriarhia Ecumenică pentru faptul că prin termenul “ecumenic” îşi arogă un statut supranaţional. Într-adevăr, în 2007, Curtea de casaţie turcă a decis că nu există o bază legală pentru folosirea acestui cuvânt şi că Patriarhia Ecumenică nu poate avea statut juridic.
Raportul Comitetului pentru afaceri juridice precizează că, prin deciziile acestea, autorităţile de la Ankara au dorit, de fapt, să micşoreze importanţa Patriarhiei şi că titlul “ecumenic” este în vigoare din secolul al VI-lea, fără să aibă un caracter politic recent. De asemenea, s-a propus încadrarea “comunităţii ortodoxe bulgare” din Istanbul în Patriarhia Ecumenică, respingându-se, astfel, denumirea “Exarhat ortodox bulgar”. De asemenea, deputaţii fac apel să fie rezolvată problema retrocedării bunurilor aparţinând instituţiilor religioase, care au fost confiscate în 1974, fie restituindu-se proprietăţile, fie printr-o despăgubire echitabilă. Guvernele celor două ţări sunt chemate să informeze Consiliul European privind progresele făcute în decursul unui an, pe baza acestor rezoluţii.
Se aminteşte şi de un episod din anul 2004, când guvernul turc nu a răspuns la solicitarea Patriarhului Bartolomeu de numire a şase noi Mitropoliţi în Sfântul Sinod fără cetăţenie turcă (premieră în ultimii 80 de ani). Curtea de casaţie a decis atunci că, neavând statut juridic, Patriarhia Ecumenică nu poate avea ierarhi decât cetăţeni turci. În comentariul raportului se spune şi că Turcia a permis Patriarhiei să rămână pe teritoriul ei doar pentru scopuri religioase şi spirituale. În 1923 şi 1970, autorităţile au promulgat decrete prin care se impuneau restricţii importante la alegerea Patriarhului ecumenic şi a Mitropoliţilor, care trebuiau să fie turci. La 26 iunie 2007, Curtea supremă de justiţie a Turciei a validat aceste restricţii, şi astfel spre scaunele arhiereşti pot accede doar cei 20 de turci care fac parte, în momentul de faţă, din clerul Patriarhiei de Constantinopol. În aceste condiţii, se crede că în scurt timp se doreşte să se ajungă la imposibilitatea alegerii unui Patriarh acceptabil pentru autorităţile turce.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 1148, Ultimul acces: 2024-04-30 23:21:00

Timp total: 0,07s...

[]:1