Calugari :: Manastirea Izbuc - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Căutare

Folosind acest mecanism se pot căuta secvențe de text în baza noastră de date cu informații despre biserici.
În cazul în care șirul de căutare este scurt sau conține cuvinte comune, relativ la specificul sitului, atunci căutarea își pierde din acuratețe, numărul rezultelor furnizate fiind mare.

Mănăstirea Izbuc
Călugări
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   CITEȘTE MESAJ 
Religie:Ortodox
Localitate:Călugări
Comună:Cărpinet
Județ:Bihor
Cod poștal:417136
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.eparhiaortodoxaoradea.ro, www.primaria-carpinet.ro, www.cjBihor.ro, www.prefecturaBihor.ro
Hram:Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii
Detalii:Datatć sec. XVIII. Bisericć de lemn ridicatć între 1928-1930. Pictatć în 1969.
Alte informații:Manastire de calugari
Informații conexe:YOUTUBE.COM: Film despre mănăstirea Izbuc 1 (Video)
YOUTUBE.COM: Film despre mănăstirea Izbuc 2 (Video)
FACEBOOK.COM: Pagina de FaceBook (Articol)
Știri despre biserică:
Setul de evenimente 1

»  Episcopul Sofronie a slujit la Izbuc de hramul istoric al mănăstirii reînființate în urmă cu 90 ani (2018-08-16)

 Închide 

Episcopul Sofronie a slujit la Izbuc de hramul istoric al mănăstirii reînființate în urmă cu 90 ani

[2018-08-16]
de Gheorghe Anghel

Episcopul Oradiei a liturghisit miercuri cu prilejul hramului istoric al mănăstirii Izbuc care aniversează anul acesta 90 ani de la reînființare.
Locul unde se află mănăstirea s-a numit în vechime „La Călugări”, aceasta fiind dovada existenței în trecutul îndepărtat a unui locaș monahal.
După 1772, doi călugări de la Prislop reînființat viața monahală de la mănăstirea Crișan și Izbuc. Însă după anul 1800 nu mai există date despre viața religioasă până în 1920. Biserica din lemn datează din anul 1928.
Anul acesta peste 3000 pelerini s-au rugat împreună cu Episcopul Sofronie la hramul mănăstirii din județul Bihor.
După ce în ajun a fost oficiată Slujba Privegherii, urmată de Prohodul Maicii Domnului și procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului la izvorul de la Izbuc, în ziua praznicului ierarhul a oficiat Liturghia în altarul de vară al mănăstirii.
Omilia episcopului a făcut referire la sărbătorile închinate Maicii Domnului, dar și la icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria aflată în patrimoniul mănăstirii bihorene.
„Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Izbuc este până în zilele noastre izvorâtoare de har și aduce multă binecuvântare și ajutor, săvârșind minuni chiar și în vremurile noastre de necredință, pentru toți cei care cu credință vin și își așază înaintea Maicii Domnului povara sufletului lor”, a spus ierarhul.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Solemnis” al bisericii Nașterea Domnului din Satu Mare, dirijat de Doamna Prof. Maria Chiș.
Mănăstirea Izbuc a trecut prin mai multe încercări de-a lungul vremii. În 1947 mănăstirea a fost vandalizată și obștea mănăstirii a fost ucisă.
Până în 1954 viața monahală a fost susținută de un singur monah. Însă, prin implicarea Episcopului Vasile Coman așezământl monahal s-a dezvoltat, ajungând ca în la finalul anului 1987 să existe trei locașuri de închinare și mai mult clădiri pentru celelalte folosințe.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 11011, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  PS Sofronie la Mănăstirea Izbuc: În inima omului este Taborul pe care Dumnezeu a ales să strălucească în slavă (2017-08-07)

 Închide 

PS Sofronie la Mănăstirea Izbuc: În inima omului este Taborul pe care Dumnezeu a ales să strălucească în slavă

[2017-08-07]
de Sorin Ionițe

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei a slujit duminica aceasta la Mănăstirea Izbuc, cu prilejul serbării unuia dintre hramurile așezământului: Schimbarea la Față a Domnului. Peste cinci mii de credincioși au participat la eveniment.
În ajunul praznicului, slujba privegherii a fost oficiată de Arhim. Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Oradiei și starețul Mănăstirii Izbuc. A urmat procesiunea la izvorul Izbuc, din incinta mănăstirii, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, oficierea Paraclisului Maicii Domnului, a Tainei Sfântului Maslu și săvârșirea Sfintei Liturghii la miezul nopții.
Duminică, ceremonialul liturgic a fost oficiat de PS Sofronie, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în altarul de vară al mănăstirii, informează Pr. Cristian Rus, Consilier mass-media al Eparhiei.
În cuvântul rostit, Preasfinția Sa a vorbit despre frumusețea slavei lui Dumnezeu care îndeamnă la contemplare.
Slava lui Dumnezeu covârșește orice minte, copleșește orice putere omenească, astfel încât omul, învrednicindu-se să o vadă, nu mai are nevoie de nimic, a subliniat PS Sofronie.
Mântuitorul Iisus Hristos S-a schimbat la Față în munte, în singurătate, departe de zgomotul lumii, departe de larma și de tulburarea acestei lumi. Dumnezeu-Fiul a ales să Își arate slava Sa ucenicilor, care văzându-o, contemplându-o, nu au mai dorit să plece, ci să rămână și să facă trei colibe. Acestea simbolizează mulțimea lăcașurilor sfinte, îndeosebi mănăstiri, schituri și așezăminte monastice unde oamenii au căutat din cele mai vechi timpuri să se retragă spre a căuta să vadă slava lui Dumnezeu, a adăugat chiriarhul.
Vederea slavei lui Dumnezeu, contemplarea luminii divine necreate presupune un exercițiu de smerenie deosebit din partea omului, exercițiu ce începe prin îndepărtarea de gândurile cele rele, de patimile trecătoare, prin retragerea în singurătate și meditarea la frumusețea, puterea și iubirea lui Dumnezeu, a explicat PS Sofronie.
Așadar, sărbătoarea de astăzi este o serbare a contemplării. Pentru a-L putea vedea pe Dumnezeu și a se bucura de prezența Sa, omul are mare nevoie de liniște în inimă. Acolo, în inima omului, este Taborul pe care Dumnezeu a ales să strălucească în slavă, a concluzionat ierarhul.
După Sfânta Liturghie, conform unei tradiții statornicite la această mănăstire, fiind prima duminică din lună, un sobor de ieromonahi și preoți a oficiat, cu binecuvântarea ierarhului, Taina Sfântului Maslu.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 14999, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  PS Sofronie: Sfântul Grigorie Palama rămâne un mare trăitor și apărător al dreptei credințe (2017-03-14)

 Închide 

PS Sofronie: Sfântul Grigorie Palama rămâne un mare trăitor și apărător al dreptei credințe

[2017-03-14]
de Andrei Pau

În cea de-a doua Duminică din Postul Mare, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Preasfințitul Părinte Sofronie a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Izbuc. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana al Catedralalei Episcopale din Oradea.
Credincioșii prezenți slujbă au avut ocazia să se închine la un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, precum și la alte sfinte moaște care se află în patrimoniul mănăstirii.
În cuvântul rostit, Episcopul Oradiei a subliniat importanța lucrării pastorale și misionare a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, notează site-ul oficial al Eparhiei.
Ziua de astăzi poate fi numită, pe drept cuvânt, ca cea de a doua Duminică a Ortodoxiei, pentru că Sfântul Ierarh Grigorie Palama, pe care îl serbăm astăzi, a fost nu doar un mare trăitor și apărător al dreptei credințe, un mărturisitor, ci și un mare dascăl al lumii întregi, a spus Preasfinția Sa.
La rândul său, părintele arhimandrit Mihail Tărău, Exarhul Mănăstirilor și Schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul Mănăstirii Izbuc, a rostit un cuvânt festiv cu ocazia zilei onomastice a Preasfinției Sale ce a avut loc în data de de 11 martie 2017.
La final, Chiriarhul Oradiei a îndemnat credincioșii prezenți la post, rugăciune și săvârșirea faptelor bune.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 15911, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Peste 15.000 de pelerini la hramul Mănăstirii Izbuc, jud. Bihor (2016-08-16)

 Închide 

Peste 15.000 de pelerini la hramul Mănăstirii Izbuc, jud. Bihor

[2016-08-16]
de Andrei Pau

DSC_2007
Peste 15.000 de pelerini din toată țara au participat în zilele de 14 și 15 august 2016 la evenimentele prilejuite de hramul Mănăstirii Izbuc din județul Bihor, informează site-ul oficial al Episcopiei Ortodoxe a Oradiei.
Programul liturgic a început în ajunul sărbătorii, duminică 14 august, prin oficierea slujbei Vecerniei cu Litie de către Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, urmată de Utrenie și Prohodul Maicii Domnului. În aceeași seară a avut loc și procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului la izvorul tămăduitor Izbuc. De asemenea, credincioșii prezenți au participat la Taina Sfântului Maslu și la Sfânta Liturghie săvârșită la miezul nopții.
În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Episcopul Oradiei, împreună cu un sobor de 38 de ieromonahi, preoți și diaconi, în altarul de vară al mănăstirii.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de corul Solemnis de la biserica Nașterea Domnului din Satu Mare, dirijat de profesor Maria Chiș. Alături de corul parohiei din Satu Mare au cântat pricesne interpreți de muzică populară din localitatea Șanț, județul Bistrița-Năsăud.
În cuvântul rostit, Preasfinția Sa a subliniat rolul important al Maicii Domnului în istoria mântuirii neamului omenesc, dar și cinstirea de care se bucură Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la români, încă din cele mai vechi timpuri.
Pe parcursul celor două zile, credincioșii veniți în pelerinaj au avut posibilitatea să se închine, într-un spațiu special amenajat, la un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci a Mântuitorului Iisus Hristos, la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la icoana Mântuitorului Iisus Hristos în grădina Ghetsimani, pictată de Părintele Arsenie Boca, la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul și la moaștele altor sfinți. De asemenea, cei prezenți au luat apă de la izvorul tămăduitor aflat în incinta mănăstirii.
La final, părintele arhimandrit Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc, a mulțumit pentru prezență atât Preasfințitului Părinte Sofronie, cât și credincioșilor prezenți la hram.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 17895, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Slujire Arhierească la Mănăstirea Izbuc în Duminica Mironosițelor (2016-05-16)

 Închide 

Slujire Arhierească la Mănăstirea Izbuc în Duminica Mironosițelor

[2016-05-16]
de Gratian Moldovan

DSC_1844
În Duminica a treia după Sfintele Paști, a Mironosițelor, 15 mai 2016, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească, în sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în biserica nouă de la Mănăstirea Izbuc, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului, Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, în prezența obștii monahale și a numeroși credincioși, grupuri de pelerini veniți din județele Argeș, Alba, Arad, Hunedoara, Galați și Prahova.
Femeile creștine dreptmăritoare sunt femei purtătoare de miruri, femei care aduc mirul credinței lor sfinte, ortodoxe.
În predica rostită după citirea pericopei evanghelice rânduite, de la Sfântul Evanghelist Marcu, Chiriarhul Oradiei a vorbit despre rolul important al femeilor purtătoare de miruri, care au devenit primele vestitoare ale Învierii Domnului, subliniind că în această zi sunt sărbătorite toate femeile creștine.
„Ziua de astăzi este, în Biserica Ortodoxă, ziua tuturor femeilor credincioase, pentru că toate femeile creștine dreptmăritoare, de la începuturile Bisericii și până la ultima ce va viețui pe pământ, până la a doua venire a Domnului, sunt femei purtătoare de miruri, femei care aduc mirul credinței lor sfinte, ortodoxe, înaintea Tronului Mielului lui Dumnezeu junghiat pentru păcatele lumii și înviat a treia zi din morți. Totodată, ele sunt și martore în taină ale Învierii Domnului, cuprinse de uimire înaintea mormântului gol și, apoi, vestind lumii întregi Învierea Mântuitorului. Nu doar femeile purtătoare de miruri, nu doar prima generație de femei credincioase, ci toate femeile credincioase, mamele, bunicile, soțiile, fiicele, toate cele care în istoria mântuirii, cu riscul pierderii propriei vieți, au anunțat, cu bucurie, cu credință și cu mare speranță, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, credința cea mântuitoare în înviere, înaintea celor care nu credeau, a păgânilor lumii vechi, a filosofilor îndoielnici ai timpurilor moderne, înaintea tiranilor atei din vremurile nu demult apuse, înaintea necredincioșilor de astăzi, a noilor păgâni, a noilor ighemoni apostați”, a spus Preasfinția Sa.
Aceste femei își dau sângele pentru Hristos și în zilele noastre
Ierarhul a subliniat că femeile credincioase pe care astăzi le serbăm în Biserică sunt cele care au transmis, transmit și vor transmite credința dreptmăritoare.
, mai ales în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu, unde sunt omorâte, ele și copiii lor, bărbații, părinții și rudeniile lor, pentru că sunt creștini. Dacă nu sunt omorâte împreună cu familiile lor, sunt silite să ia calea exilului, a pribegiei, unde nu sunt scutite de primejdii și moartea le pândește la fiecare pas. Astăzi le serbăm pe toate sfintele femei cuvioase din istoria mântuirii, de la sfintele împărătese evlavioase, ca Sfânta Împărăteasă Elena, care s-a învrednicit a afla Sfânta Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, la sfintele împărătese care au apărat dreapta credință, între care strălucesc marea împărăteasă Pulheria, de la Sinodul al patrulea ecumenic de la Calcedon și marea împărăteasă Teodora, apărătoarea icoanelor. Avem, apoi, sfintele cneaghine, sfintele țarine, sfintele doamne, voievodese, nu puține din neamul nostru, sfintele soții ale binecredincioșilor noștri voievozi, descălecători de țară, dătători de legi și datini, femei cu viață sfântă și evlavioasă, de la cele dintâi doamne, până la ultimele regine ale României. Le serbăm astăzi și pe numeroasele fecioare, văduve și femei care au ales să trăiască în mănăstiri, și nu puține în pământul românesc, plin de sfinte și de cuvioase, între care la loc de frunte strălucesc maica duhovnicească a Moldovei, Cuvioasa Parascheva cea Nouă de la Iași, Sfânta Teodora de la Sihla, Cuvioasa Mavra de pe Ceahlău și multe alte cuvioase femei care prin lacrimi, prin postire, prin rugăciune s-au despătimit, s-au luminat și s-au îndumnezeit prin lucrarea harului Duhului Sfânt. Nu în ultimul rând, le serbăm în ziua de azi pe toate femeile din poporul nostru care s-au rugat, au postit, au transmis credința, generație după generație, cu orice risc, sfidând toate autoritățile care au prigonit, direct sau mai discret, credința strămoșească și Biserica Ortodoxă”, a mai adăugat Chiriarhul locului.
Cu acest prilej, s-a adus mulțumire Preasfintei Treimi, Născătoarei de Dumnezeu și Tuturor Sfinților pentru binecuvântarea și ajutorul oferit în cei șase ani de când s-a început construirea noii biserici mari a așezământului monahal, piatra de temelie fiind sfințită și așezată de către Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei la 16 mai 2010, cu binecuvântarea și la inițiativa căruia s-a zidit noul sfânt lăcaș.
„Prin voia lui Dumnezeu, în Duminica aceasta, exact la finalul Sfintei Liturghii arhierești, izvorul tămăduitor Izbuc din incinta mănăstirii, a izbucnit. În ultima perioadă, timp de patru luni, izvorul s-a revărsat de mai multe ori, dar în urmă cu o lună s-a oprit. Iar acum, la împlinirea a șase ani de la sfințirea pietrei fundamentale a noii biserici și a cinci ani de când au început efectiv lucrările de construcție, a izbucnit din nou, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria și binecuvântarea clerului, a viețuitorilor mănăstirii și a pelerinilor care pășesc pragul străvechii vetre de viețuire monahală din Bihor”, anunță pr. Cristian Rus, de la Biroul de Presă al Eparhiei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 18681, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii la Mănăstirea Izbuc (2016-05-08)

 Închide 

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii la Mănăstirea Izbuc

[2016-05-08]
de Iulian Dumitrascu

DSC_1600
În vinerea din Săptămâna Luminată, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, 6 mai 2016, străvechea vatră monahală bihoreană de la Izbuc și-a prăznuit hramul, după cum ne-a precizat Pr. Cristian Rus.
Peste cinci mii de pelerini veniți din Bihor, dar și din alte județe ale țării precum Arad, Timiș, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Cluj, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Olt, Dolj sau Prahova, au participat la sărbătorirea hramului Mănăstirii Izbuc, așezământ monahal cunoscut în țara noastră, dar și în străinătate, pentru izvorul tămăduitor, Izbuc, dar și datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, existentă la mănăstire încă din momentul întemeierii acesteia, în 1928, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Dălhăuți, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.
Pelerinii au avut marea binecuvântare de a se închina la un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, intrat de curând în patrimoniul sacru al Mănăstirii Izbuc, la icoana care Îl reprezintă pe Domnul Hristos în grădina Ghetsimani, rugându-Se, pictată de Părintele Arsenie Boca, la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la fragmentul din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, așezat de puțină vreme într-o frumoasă raclă realizată la Atelierele Patriarhiei Române, și la racla ce adăpostește fragmente din sfintele moaște ale mai multor sfinți.
Mulțime mare de preoți de mir și credincioși au venit la Mănăstirea Izbuc încă din ajunul sărbătorii, luând parte la slujba privegherii, săvârșită, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, de un sobor de ieromonahi și preoți, sub protia Preacuviosului Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Oradiei și stareț al Mănăstirii Izbuc. A urmat procesiunea la izvorul Izbuc, din incinta mănăstirii, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și cu racla cu sfinte moaște ale mai multor sfinți, oficierea Tainei Sfântului Maslu și săvârșirea Sfintei Liturghii.
Vineri, în ziua praznicului, a fost oficiată sfințirea apei, Aghiasma Mică, urmată de Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, împreună cu un sobor de 59 de ieromonahi, preoți și diaconi, în altarul de vară al mănăstirii, în prezența a peste cinci mii de credincioși. Răspunsurile la strană au fost date de către un grup de maici de la Mănăstirile Sfânta Cruce și Buna Vestire din Oradea, în frunte cu maicile starețe Mina stavrofora și Pavelida stavrofora.
În predica rostită după citirea pericopei evanghelice rânduite, de la Sfântul Evanghelist Ioan, Preasfințitul Părinte Sofronie a subliniat rolul fundamental al Maicii Domnului în istoria mântuirii neamului omenesc, ca Născătoare de Dumnezeu și Maică a Luminii, ca mijlocitoare și pururea rugătoare la Tronul Fiului ei, Domnul nostru Iisus Hristos, pentru mântuirea noastră:
„Vineri, în Săptămâna Luminată a Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, la o săptămână după ce am însoțit-o pe Maica Domnului, pe femeile mironosițe și pe ucenicii Mântuitorului la Pătimirile și la coborârea în mormânt a Domnului, întreaga Biserică Ortodoxă o sărbătorește pe Maica Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, în toate bisericile din lumea ortodoxă sărbătorindu-se un praznic al Fecioarei Maria, Izvorul Tămăduirii”, a spus Preasfinția Sa.
La final, toți credincioșii au primit aghiasmă, pregătită în recipiente speciale pentru această sărbătoare, dar și merinde pentru trup, bucate tradiționale alese, care au întregit bucuria și frumusețea praznicului.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 18628, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Racla Sfântului Ierarh Nectarie a fost așezată în biserica nouă de la Mănăstirea Izbuc (2016-04-21)

 Închide 

Racla Sfântului Ierarh Nectarie a fost așezată în biserica nouă de la Mănăstirea Izbuc

[2016-04-21]
de Robert Nicolae

DSC_0868
Duminica a 5-a din Sfântul și Marele Post al Paștilor, 17 aprilie 2016, va rămâne înscrisă în cronica bisericească a Mănăstirii Izbuc din Episcopia Oradiei, ca o zi de mare bucurie duhovnicească, în care Preasfințitul Părinte Episcop Sofronie a așezat spre închinare în noua biserică mare a așezământului monahal racla confecționată recent, cu binecuvântarea Preasfinției Sale, la Atelierele Patriarhiei Române de la Mănăstirea Pasărea, ce adăpostește un fragment din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, a precizat Pr. Cristian Rus.
Această raclă, pe lângă faptul că este binecuvântată de prezența sfintelor moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie, în ziua de vineri, 15 aprilie 2016, a primit și binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prin slujba de sfințire a raclei, oficiată de Preafericirea Sa în paraclisul istoric cu hramul „Sfântul Gheorghe” de la Reședința Patriarhală.
În ajunul Duminicii Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, sâmbătă seara, a fost oficiată slujba Privegherii, iar apoi, duminică dimineața, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a condus procesiunea până la biserica mare a mănăstirii, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nectarie fiind purtată de patru ieromonahi, unde a fost așezată spre închinare, alături de celelalte odoare sfinte, în prezența obștii așezământului monahal și a numeroși pelerini. În continuare a fost oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, săvârșită de ierarhul Oradiei, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în biserica nouă cu hramurile Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina.
În cadrul slujbei, după citirea celor două pericope evanghelice de la Sfinții Evangheliști Marcu și Luca, Chiriarhul Oradiei a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre importanța pocăinței în urcușul duhovnicesc al fiecărui dreptmăritor creștin spre Împărăția cerurilor, scară spre cer în care avem ca modele pe sfinții Bisericii, între care și Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca: „Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este una dintre sfintele cele mai cunoscute ale Bisericii, una dintre sfintele care împodobesc cerul credinței noastre, prin viața ei ce este un model de pocăință adâncă în urma unor păcate grele. Viața Sfintei Maria Egipteanca, scrisă de Sfântul Patriarh Sofronie al Ierusalimului în cel de-al șaptelea veac al erei creștine, în timpul Bisericii nedespărțite, este un exemplu de urmat pentru toți oamenii, un exemplu cum omul poate ajunge, din adâncul păcatului, printr-o smerenie profundă, curată și adevărată, prin mortificarea patimilor egoiste, prin zdrobirea păcatelor, ce sunt ca niște adevărate fiare îngrozitoare, prin pocăință profundă, așadar, omul cel păcătos poate să ajungă nu doar la restaurarea demnității celei dintâi a omului, ci la mari măsuri ale sfințeniei.”
„Viața Sfintei Maria Egipteanca este bună de citit pentru fiecare suflet credincios care dorește să afle cum lucrează harul lui Dumnezeu și mila Celui Atotputernic în omul care vrea să se îndrepteze și să iasă din robia păcatului. Și pentru că lumea în care noi trăim este o lume din ce în ce mai înstrăinată de Dumnezeu și de frumusețea viețuirii după voia lui Dumnezeu, exemplul Sfintei Maria Egipteanca este cu atât mai actual. Chiar numele pe care îl poartă, pe de o parte Maria, numele Maicii Domnului, de cealaltă parte Egipteanca, cu trimitere la Egiptul cel duhovnicesc, idolatru, adică la robia patimilor, numele ei arată nu o contradicție, ci puterea lui Dumnezeu pentru sufletul cu adevărat credincios, care poate să ajungă, de la abisurile căderii, ale prăbușirii în idolatria patimilor egoiste, la înălțimile cele duhovnicești ale smereniei, după modelul smereniei desăvârșite a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după lecția de smerenie pe care ne-o oferă tuturor oamenilor Sfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu.”
La momentul chinonicului, un grup de credincioși din Parohia Rontău, Protopopiatul Oradea, veniți în pelerinaj la Mănăstirea Izbuc împreună cu preotul lor paroh Virgiliu Bocșan, a interpretat mai multe cântări specifice perioadei Postului Mare.
La încheierea Sfintei Liturghii, ierarhul a oficiat slujba Parastasului pentru pomenirea ierarhilor care au ctitorit Mănăstirea Izbuc, a egumenilor și stareților mănăstirii, dar și a ctitorilor și binefăcătorilor așezământului monahal, trecuți la cele veșnice.
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul Mănăstirii Izbuc, a adus prinos de mulțumire și recunoștință Bunului Dumnezeu pentru bucuriile duhovnicești alese revărsate în ultima perioadă asupra Mănăstirii Izbuc, atât prin intrarea, în sămbăta dinaintea Duminicii Sfintei Cruci, 2 aprilie 2016, în patrimoniul sacru al Mănăstirii Izbuc a unui fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci, fragment ce a fost așezat într-o icoană special pregătită să adăpostească acest odor sfânt și care este pusă spre închinare în noua biserică, cât și prin așezarea în noul sfânt lăcaș a raclei ce adăpostește un fragment din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.
Părintele exarh și stareț a adresat mulțumiri Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, pentru că a binevoit să sfințească racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nectarie, dar și Preasfințitului Părinte Sofronie, pentru binecuvântarea oferită de a participa, la Patriarhie Română, la slujba de sfințire a raclei, precum și pentru prezența la momentul așezării raclei în noua biserică mare a mănăstirii, ce s-a ridicat în ultimii ani la inițiativa, cu binecuvântarea și prin purtarea de grijă a Preasfinției Sale.
În cuvântul de încheiere, Chiriarhul Oradiei a felicitat pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău pentru frumoasa lucrare duhovnicească, ctitoricească și misionară ce o desfășoară, împreună cu întreaga obște a Sfintei Mănăstiri Izbuc, mulțumind tuturor dreptmăritorilor creștini care au ajutat și ajută la efortul ctitoricesc ce se realizează la această mănăstire. De asemenea, Preasfințitul Părinte Sofronie a subliniat importanța și necesitatea construirii de noi catedrale și biserici, în special în Transilvania, dar și în întreaga țară, potrivite cu demnitatea neamului românesc, aceea de ctitor de lăcașuri sfinte, atât la București, în capitala României, Catedrala Mântuirii Neamului, o catedrală-simbol pentru poporul român, dar și în alte reședințe de județ, cum este noua Catedrală Episcopală din Oradea, precum și la mănăstiri și parohii, așa cum s-a construit noua biserică de la Mănăstirea Izbuc și cum se zidesc noi biserici în multe alte locuri din Eparhia Oradiei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 18594, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Bucurii duhovnicești la Mănăstirea Izbuc (2016-04-19)

 Închide 

Bucurii duhovnicești la Mănăstirea Izbuc

[2016-04-19]
de Iulian Dumitrascu

DSC_0816
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a așezat spre închinare, duminică, 17 aprilie 2016, în noua biserică mare a așezământului monahal racla confecționată recent, cu binecuvântarea Chiriarhului Oradiei, la Atelierele Patriarhiei de la Mănăstirea Pasărea, în care a fost pus un fragment din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, Tămăduitorul și Făcătorul de Minuni, după cum ne-a precizat Pr. Cristian Rus.
Această raclă, pe lângă faptul că este binecuvântată de prezența sfintelor moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie, în ziua de vineri, 15 aprilie 2016, a primit și înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prin slujba de sfințire a raclei, oficiată de Patriarhul României în Paraclisul istoric cu hramul Sfântul Gheorghe de la Reședința Patriarhală, fiind așezată în ea un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie, ce se afla de mai multă vreme la Mănăstirea Izbuc.
În ajunul Duminicii Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, sâmbătă seara, a fost oficiată slujba Privegherii, iar apoi, duminică dimineața, Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei a condus procesiunea până la biserica mare a mănăstirii, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nectarie fiind purtată de patru ieromonahi, unde a fost așezată spre închinare, alături de celelalte odoare sfinte, în prezența obștii așezământului monahal și a numeroși pelerini. A urmat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, săvârșită de Chiriarhul Oradiei, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în biserica nouă cu hramurile Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina.
În cadrul slujbei, după citirea celor două pericope evanghelice de la Sfinții Evangheliști Marcu și Luca, Chiriarhul Oradiei a rostit un cuvânt în care a vorbit despre importanța pocăinței în urcușul duhovnicesc al fiecărui dreptmăritor creștin spre Împărăția cerurilor, scară spre cer în care avem ca modele pe sfinții Bisericii, între care și Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca.
„Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este una dintre sfintele cele mai cunoscute ale Bisericii, una dintre sfintele care împodobesc cerul credinței noastre, prin viața ei ce este un model de pocăință adâncă în urma unor păcate grele. Viața Sfintei Maria Egipteanca, scrisă de Sfântul Patriarh Sofronie al Ierusalimului în cel de-al șaptelea veac al erei creștine, în timpul Bisericii nedespărțite, este un exemplu de urmat pentru toți oamenii, un exemplu cum omul poate ajunge, din adâncul păcatului, printr-o smerenie profundă, curată și adevărată, prin mortificarea patimilor egoiste, prin zdrobirea păcatelor, ce sunt ca niște adevărate fiare îngrozitoare, prin pocăință profundă, așadar, omul cel păcătos poate să ajungă nu doar la restaurarea demnității celei dintâi a omului, ci la mari măsuri ale sfințeniei”, a spus Preasfinția Sa.
La momentul chinonicului, un grup de credincioși din parohia Rontău, Protopopiatul Oradea, veniți în pelerinaj la Mănăstirea Izbuc împreună cu preotul lor paroh Virgiliu Bocșan, a interpretat mai multe cântări specifice perioadei Postului Mare.
La încheierea Sfintei Liturghii, Ierarhul a oficiat slujba Parastastului pentru pomenirea ierarhilor care au ctitorit Mănăstirea Izbuc, a egumenilor și stareților mănăstirii, dar și a ctitorilor și binefăcătorilor așezământului monahal, trecuți la cele veșnice.
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul Mănăstirii Izbuc, a adus prinos de mulțumire și recunoștință Bunului Dumnezeu pentru bucuriile duhovnicești alese revărsate în ultima perioadă asupra Mănăstirii Izbuc, atât prin intrarea, în sămbăta dinaintea Duminicii Sfintei Cruci, 2 aprilie 2016, în patrimoniul sacru al Mănăstirii Izbuc a unui fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci, fragment ce a fost așezat într-o icoană special pregătită să adăpostească acest odor sfânt și care este pusă spre închinare în noua biserică, cât și prin așezarea în noul sfânt lăcaș a raclei ce adăpostește un fragment din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.
Părintele exarh și stareț a adresat alese mulțumiri Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, pentru că a binevoit să sfințească racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nectarie, dar și Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, pentru binecuvântarea oferită de a participa, la Sfânta Patriarhie, la slujba de sfințire a raclei, precum și pentru prezența la momentul așezării raclei în noua biserică mare a mănăstirii, ce s-a ridicat în ultimii ani la inițiativa, cu binecuvântarea și prin purtarea de grijă a Preasfinției Sale.
În cuvântul de încheiere, Chiriarhul Oradiei a felicitat pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău pentru frumoasa lucrare duhovnicească, ctitoricească și misionară ce o desfășoară, împreună cu întreaga obște a Sfintei Mănăstiri Izbuc, mulțumind tuturor dreptmăritorilor creștini care au ajutat și ajută la efortul ctitoricesc ce se realizează la această mănăstire. De asemenea, Preasfințitul Părinte Sofronie a subliniat importanța și necesitatea construirii de noi catedrale și biserici, în special în Transilvania, dar și în întreaga țară, potrivite cu demnitatea neamului românesc, aceea de ctitor de lăcașuri sfinte, atât la București, în capitala României, Catedrala Mântuirii Neamului, o catedrală-simbol pentru poporul român, dar și în alte reședințe de județ, cum este noua Catedrală Episcopală din Oradea, precum și la mănăstiri și parohii, așa cum s-a construit noua biserică de la Mănăstirea Izbuc și cum se zidesc noi biserici în multe alte locuri din Eparhia Oradiei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 18791, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Moaștele Sf. Nectarie vor fi cinstite la Mănăstirea bihoreană Izbuc (2016-04-15)

 Închide 

Moaștele Sf. Nectarie vor fi cinstite la Mănăstirea bihoreană Izbuc

[2016-04-15]
de Gheorghe Anghel

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a sfințit vineri, 15 aprilie 2016, racla în care a fost așezat un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Racla aparține mănăstirii bihorene Izbuc. Slujba a fost oficiată în paraclisul istoric cu hramul Sfântul Gheorghe din cadrul Reședinței Patriarhale.
La eveniment au participat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal, Părintele Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar Patriarhal, Părintele Arhim. Dionisie Constantin, Consilier Patriarhal, precum și alți membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc.
În cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că românii au mare evlavie la Sfântul Ierarh Nectarie.
„În București avem moaștele Sfântului Nectarie la Mănăstirea Radu Vodă. Acum însă avem o bucurie deosebită să remarcăm că și în Transilvania se dezvoltă o cinstire deosebită a moaștelor sfinților în general și mai ales o cinstire deosebită a moaștelor Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Felicităm pe Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, felicităm pe părintele Mihail, starețul Mănăstirii Izbuc, și ne rugăm Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina să ocrotească Eparhia Oradiei și în special Mănăstirea Izbuc care este o mărturisitoare a credinței ortodoxe în partea de vest a țării”, a spus Preafericirea Sa.
Părintele arhimandrit Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc și exarhul mănăstirilor din Episcopia Oradiei, a menționat că racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nectarie va fi așezată în noua biserică a Mănăstirii Izbuc.
Fragmentul din moaștele Sfântului Nectarie a fost dăruit de către o Mănăstire din Grecia.
Racla a fost confecționată la Atelierele Patriarhiei Române de la Mănăstirea ilfoveană Pasărea.
***
Mănăstirea Izbuc din satul Călugări, comuna Cărpinet, se află într-o mică depresiune de la poalele munților Codru-Moma, pe platoul Vașcăului. Ctitorul mănăstirii a fost episcopul Roman Ciorogariu al Oradiei (1920-1936). Piatra de temelie a primei biserici de la Mănăstirea Izbuc, cu hramurile „Izvorul Tămăduirii” și „Înălțarea Domnului”, a fost pusă la 29 mai 1930, în ziua praznicului Înălțării Domnului, de arhiereul-vicar Andrei Magier Crișanul al Episcopiei Oradiei și sfințită la 15 august 1932, de praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 18589, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Soborul Sfântului Ioan Botezătorul prăznuit la Mănăstirea Izbuc (2016-01-09)

 Închide 

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul prăznuit la Mănăstirea Izbuc

[2016-01-09]
În ziua prăznuirii Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, joi, 07 ianuarie 2016, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească, în sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în biserica nouă de la Mănăstirea Izbuc, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului, Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, după cum a precizat Pr. Cristian Rus.
În predica rostită după citirea pericopei evanghelice rânduite, de la Sfântul Evanghelist Ioan, Chiriarhul Oradiei a vorbit despre viața și activitatea Sfântului Ioan Botezătorul, ca Înaintemergător și Botezător al Domnului Iisus Hristos, subliniind importanta sa lucrare în istoria mântuirii neamului omenesc: „Îndată după sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Soborului Sfântului Prooroc și Înaintemergător al Domnului, Ioan Botezătorul, la fel cum în cea de a doua zi de Crăciun este prăznuit Soborul Maicii Domnului. Dacă la Nașterea Domnului Iisus Hristos, a doua zi a sărbătorii i-a fost închinată celei care a avut un rol deosebit, extraordinar, învrednicindu-se a fi Născătoarea de Dumnezeu, tot așa, la sărbătoarea Botezului Domnului, a doua zi este închinată Sfântului și Marelui Prooroc și Înaintemergător și Botezător al Domnului, Ioan”.
„Sfântul Ioan Botezătorul, Proorocul și Înaintemergătorul Domnului este ultimul prooroc al Legii celei Vechi, ultimul dintr-un șir lung de prooroci care au vestit venirea lui Mesia, pentru mântuirea neamului omenesc. Prooroc fiind, a primit de la Duhul lui Dumnezeu, în dar, cunoștința faptului că după el avea să vină Marele Prooroc, Mesia, Cel Care avea să-l mântuiască pe Israel din păcatele sale, înțelegând prin Israel tot Israelul cel nou, iar mântuirea din păcate înțelegând-o ca intrare în Împărăția cerurilor, deschisă de Cuvântul lui Dumnezeu înomenit, pentru ca noi, oamenii, să ieșim din moarte și să primim darul înfierii prin lucrarea harului Duhului Sfânt”, a mai spus Preasfinția Sa.
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul Mănăstirii Izbuc, a mulțumit Preasfințitului Părinte Episcop Sofronie al Oradiei pentru dragostea și purtarea de grijă pe care o manifestă neîncetat pentru așezământul monahal de la Izbuc, dar și pentru bucuria slujirii arhierești, a doua oară, în noua biserică mare a mănăstirii, construită, începând din anul 2010, la inițiativa, cu binecuvântarea și prin daniile personale ale Preasfinției Sale, cu sprijinul autorităților centrale, județene și locale și obolul a numeroși credincioși.
Biserica este ridicată, acoperită și placată în exterior cu piatră naturală românească, iar în interior s-au executat lucrări de tencuire și pregătire pentru pictură. În Duminica dinaintea Nașterii Domnului din anul 2015, fiind finalizată amenajarea interiorului bisericii pentru slujire, a fost săvârșită cea dintâi Sfântă Liturghie în noul sfânt lăcaș de către Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei.
În cuvântul festiv rostit la final, Chiriarhul Oradiei a făcut alese urări de ani mulți și binecuvântați, cu sănătate, bucurie duhovnicească și multe împliniri, tuturor dreptmăritorilor creștini care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, dar și întregii obști monahale și pelerinilor prezenți.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 18825, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Liturghie arhierească în noua biserică a Mănăstirii Izbuc (2015-12-22)

 Închide 

Liturghie arhierească în noua biserică a Mănăstirii Izbuc

[2015-12-22]
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradieia oficiat duminică, 20 decembrie 2015, Sfânta Liturghie în noua biserică a Mănăstirii Izbuc. Aceasta este prima liturghie oficiată în noul locaș de cult al celui mai vechi așezământ monahal din Bihor.
„Prin voia și ajutorul Preasfintei Treimi, prin grija permanentă și daniile personale ale Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, prin munca, jertfa și dragostea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc și a obștii monahale, cu ajutorul și obolul bunilor credincioși bihoreni, dar și din alte județe ale țării, cu sprijinul autorităților centrale, județene și locale, dar și a altor numeroși binefăcători, la Mănăstirea Izbuc s-a ridicat o frumoasă biserică, având ca hramuri principale «Adormirea Maicii Domnului», hramul istoric, «Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic”» și «Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina», iar ca hramuri secundare «Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena» și «Sfânta Mare Muceniță Anastasia Romana, Farmacolitria»”, a precizat Pr. Cristian Rus.
Răspunsurile liturgice au fost date de către corul Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana al Catedralei Episcopale Învierea Domnului și Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea, care a oferit și un microconcert de colinde la momentul chinonicului. Tot acum, un grup de credincioși din localitatea Șanț, județul Bistrița Năsăud, condus de Doamna Prof. Viorica Rogozan, cu toții îmbrăcați în straie populare bistrițene, au adus colindul sfânt și bun, iar tineri din parohia Cărpinet, comuna pe raza căreia se află mănăstirea, însoțiți de preotul paroh, au colindat colinde tradiționale din această zonă. Vestea Nașterii Domnului a fost adusă prin colinde și de către cunoscutele interprete de muzică populară Florica Zaha din Bihor, membră a corului Catedralei Episcopale din Oradea, și Viorica Hojda din Bistrița Năsăud, precum și de interpretul Dănilă Filipoi din Șanț, Bistrița Năsăud.
În cadrul slujbei, după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Matei, Chiriarhul Oradiei a rostit un bogat cuvânt de învățătură în care a vorbit despre simbolismul profund reprezentat de genealogia Mântuitorului Iisus Hristos:
„Îndelungul șir de nume pe care l-am ascultat, cu un profund caracter simbolic, vine să ne aducă aminte, într-o recapitulare, într-o sinteză, așteptarea umanității, de la cel dintâi care s-a învrednicit a-L vedea pe Dumnezeu sub chipul Preasfintei Treimi, cei trei îngeri care au venit și s-au arătat lui Avraam și soției sale Sara la stejarul din Mamvri, și până la Dreptul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Ne sunt prezentate trei cicluri de câte paisprezece neamuri. Cele trei cicluri ne descoperă taina Sfintei Treimi. A doua Persoană a Preasfintei Treimi, Dumnezeu-Fiul, la plinirea vremii, adică după ce a așteptat mult, de la Adam și până la Fecioara Maria, Se face Om, Se întrupează, împlinindu-se profeția lui Isaia, pe care o reamintește Sfântul Evanghelist Matei în încheierea pericopei evanghelice de astăzi. Numărul paisprezece, descompus, înseamnă de două ori înmulțit cu șapte. Șapte este numărul desăvârșit, numărul zilelor creației, numărul simbolic și alegoric, totodată, care reflectă legile după care universul a fost creat și desăvârșirea, perfecțiunea pe care Dumnezeu a așezat-o în lume la creație”, a spus Preasfinția Sa.
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul Mănăstirii Izbuc, a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru bucuria acestei împliniri, cea dintâi sfântă slujbă săvârșită în noua biserică a mănăstirii, mulțumind, totodată, Preasfințitului Părinte Episcop Sofronie al Oradiei pentru dragostea, purtarea de grijă și contribuția personală la zidirea noii biserici. Mulțumiri au fost aduse oficialităților prezente și bunilor credincioși care și-au adus obolul și au contribuit la ridicarea noului sfânt lăcaș.
În cuvântul festiv de încheiere, Chiriarhul Oradiei a ținut să felicite pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău pentru frumoasa lucrare duhovnicească, ctitoricească și misionară ce o desfășoară, împreună cu întreaga obște a Sfintei Mănăstiri Izbuc, mulțumind tuturor dreptmăritorilor creștini care au ajutat și ajută la zidirea noii biserici mari a mănăstirii, arătând importanța istorică a acestui moment și subliniind necesitatea construirii unei noi biserici monumentale la Mănăstirea Izbuc, așa cum se zidesc și în multe alte locuri din Eparhia Oradiei, potrivită cu demnitatea neamului românesc, aceea de ctitor de locașuri sfinte.
Piatra sfântului lăcaș, zidit după modelul istoricei biserici a Mănăstirii Ravanița din Serbia, a fost sfințită și așezată de Preasfințitul Părinte Sofronie la 16 mai 2010, pe locul vechii biserici a mănăstirii. Între anii 2011 și 2014 s-a turnat fundația și s-au ridicat zidurile până la acoperiș și cupole inclusiv, astfel încât la 29 mai 2014, de praznicul Înălțării Domnului, Ierarhul Oradiei a sfințit crucile de pe cele cinci cupole ale bisericii, ce au fost amplasate în aceeași zi. Au urmat lucrări de acoperire a bisericii cu tablă de cupru și placare exterioară cu piatră naturală românească, ce s-au finalizat în acest an, iar în interior s-au executat lucrări de tencuire și pregătire pentru pictură. În ferestrele de la turla centrală au fost montate vitralii, iar schelele din interior au fost scoase, fiind amenajat interiorul bisericii pentru slujire.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 18803, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Sfântul Ierarh Nectarie, proclamat ca ocrotitor al noii biserici de la Mănăstirea Izbuc (2014-11-17)

 Închide 

Sfântul Ierarh Nectarie, proclamat ca ocrotitor al noii biserici de la Mănăstirea Izbuc

[2014-11-17]
Pentru Sfânta Mănăstire Izbuc din Eparhia Oradiei, situată în sudul județului Bihor, aproape de granița cu județul Arad, la poalele munților Codru Moma, într-un cadru natural de o rară frumusețe, ziua de 16 noiembrie 2014, Duminica a douăzeci și cincea după Rusalii, prima Duminică din Postul Nașterii Domnului din acest an, va rămâne în istoria așezământului monahal ca un moment de mare însemnătate duhovnicească și de aleasă sărbătoare, fiind ziua în care, la inițiativa și prin grija Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina a fost proclamat solemn ca ocrotitor al noii biserici mari a mănăstirii, aflată în construcție, a precizat Pr. Cristian Rus.
A fost o zi de mare bucurie duhovnicească pentru obștea chinoviei bihorene, cea mai veche vatră monahală din Eparhia Oradiei, dar și pentru pelerinii care vin aici în număr din ce în ce mai mare, pentru binefăcătorii și miluitorii care au adus o contribuție substanțială atât la renașterea și înflorirea mănăstirii, dar mai ales la zidirea noii biserici cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic de la Niceea”, la care s-a adăugat, de-acum, și „Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina”.
Cu acest prilej, la o săptămână după pomenirea Sfântului Ierarh Nectarie, 9 noiembrie, Întâistătătorul Episcopiei Oradiei s-a aflat în cadrul așezământului monahal și a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească, în sobor de ieromonahi, preoți și diaconi în paraclisul provizoriu, unde se oficiază sfintele slujbe și rânduiala liturgică mănăstirească până la finalizarea lucrărilor de construcție a noii biserici mari a mănăstirii. Spațiul liturgic a fost plin de credincioși, care au venit să se înalțe sufletește și să ia parte la Sfânta Liturghie, având marea binecuvântare de a se închina la racla în care se află o părticică din sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie.
Sărbătoarea a început din ajun, sâmbătă seara, când, cu binecuvântarea Chiriarhului locului, soborul de ieromonahi al sfintei mănăstiri a oficiat slujba Privegherii.
În cadrul Sfintei Liturghii arhierești din ziua de 16 noiembrie 2014, după citirea celor două pericope evanghelice de la Sfinții Evangheliști Luca și Matei, Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei a rostit o frumoasă predică în care a tâlcuit celor prezenți semnificațiile teologice și duhovnicești deosebit de bogate ale cuvintelor scripturistice ce au adus în prim plan pilda samarineanului milostiv și chemarea la apostolat a Sfântului Apostol și Evanghelist Matei:
„Ne aflăm astăzi în Duminica a douăzeci și cincea după Rusalii și, totodată, în cea dintâi Duminică din Postul Nașterii Domnului, ce s-a întâmplat anul acesta să cadă în ziua de 16 noiembrie, în care Biserica noastră Ortodoxă îl serbează pe Sfântul Apostol și Evanghelist Matei, cel care a lăsat cea dintâi dintre cele patru Sfinte Evanghelii, scrisă în limba aramaică, limba pe care a vorbit-o Mântuitorul Iisus Hristos și Maica Domnului, celelalte trei Evanghelii și celelalte cărți ale Sfintei Scripturi a Noului Testament fiind scrise în limba greacă.”
„Cele două pericope evanghelice pe care le-am ascultat, ce prezintă pilda samarineanului milostiv, de la Sfântul Evanghelist Luca, respectiv un fragment din Evanghelia scrisă de Sfântul Evanghelist Matei, în care el relatează cum a fost chemat la apostolat de către Domnul Iisus Hristos, sunt puternic legate între ele și vorbesc despre milă, ce este iubirea cea mai adâncă. Mila nu este o simplă compasiune sau o simplă compătimire, ci o expresie foarte adâncă a iubirii. Este iubirea de aproapele, dar în același timp, și poate într-o mai mare măsură, este iubirea lui Dumnezeu față de noi, pentru că, după chipul iubirii preamilostive a lui Dumnezeu față de noi, și noi suntem invitați de către Dumnezeu să-l iubim pe aproapele nostru. Așa cum Dumnezeu privește cu milă la noi și nu așteaptă jertfa noastră, așa și noi suntem chemați să căutăm cu milă la aproapele nostru, să privim cu dragoste, cu înțelegere și, mai ales, să venim în ajutorul aproapelui atunci când el are nevoie de noi.”
„Mila aceasta dumnezeiască, ce se reflectă în mila omenească, este temeiul pe care se clădește iubirea de aproapele. Iubirea de aproapele se aseamănă, după cum înțelegem din prima pericopă evanghelică, cu un balsam, cu un medicament, cu o alifie vindecătoare care vine să se așeze pe rănile aproapelui, fiindcă aproapele cel căzut între tâlhari nu înseamnă doar, literal, cel care este rănit de moarte în urma unei tâlhării, ci aproapele este cel rănit în cursul vieții prin multe împrejurări, prin mari ispite și prin multe încercări. Pe aproapele cel încercat, rănit, ispitit, îngreunat, neputincios suntem noi chemați să-l iubim și să-l ajutăm, revărsând iubire vindecătoare, balsam tămăduitor peste rănile lui, la fel cum face Dumnezeu.”
„Domnul Însuși a spus și am înțeles din cea de-a doua pericopă evanghelică ce s-a citit faptul că nu cei sănătoși, cei drepți, ci cei bolnavi, cei păcătoși au trebuință de doctor. Pentru noi, cei mulți și păcătoși, Dumnezeu L-a trimis în lume pe Fiul Său, ca să ne vindece, ca să ne tămăduiască, pe Domnul Iisus Hristos, Doctorul Cel Mare al sufletelor și al trupurilor noastre. Și El, Cel bogat în slavă, vine la noi, în chip smerit, ca un străin, ca să ne tămăduiască, turnând balsamul harului Duhului Sfânt peste rănile păcatelor noastre și, cu multă milă, cu mare iubire milostivă, privește spre noi și ne scoate din starea de cădere în care am ajuns. Așadar, Domnul Hristos vine ca să îl vindece pe cel rănit de tâlharii păcatelor, adică pe omul căzut și păcătos, pentru a-l așeza în demnitate, pentru a-l împăca cu Dumnezeu. Iar lucrarea mare de mântuire pe care Mântuitorul Iisus Hristos o săvârșește se continuă în Biserică și după Înălțarea Sa la ceruri, prin Tainele Sfintei Biserici.”
„În cea dintâi pericopă evanghelică, a samarineanului milostiv, Îl vedem pe Hristos Domnul venind sub chipul celui străin, celui marginal, celui respins, ca să îl vindece pe cel căzut între tâlhari, prezentând pe preotul Legii celei vechi și pe levit ca trecând pe lângă cel căzut și nebăgându-l în seamă, la fel cum în cea de-a doua pericopă evanghelică Îl vedem mâncând împreună cu vameșii și cu cei păcătoși, fiind judecat de farisei că stă la masă împreună cu aceștia.”
„Untdelemnul și vinul pe care le toarnă samarineanul milostiv peste rănile celui căzut între tâlhari sunt o prefigurare a ceea ce materiile sfințite și sfințitoare urmau să săvârșească în viața Bisericii, prin Tainele Sfinte ale Bisericii, asupra noastră, a celor mulți și păcătoși. Untdelemnul este folosit în cea dintâi taină ce ni se administrează nouă din clipa în care devenim fii ai Sfintei Biserici, prin Taina Sfântului Botez. În cristelniță sau colimvitră, acolo unde este apa ce se sfințește și în care urmează a se boteza pruncul sau prunca, cel sau cea care vine să se îmbrace cu haina luminoasă a lui Hristos, se toarnă, mai înainte de săvârșirea Tainei Sfântului Botez, îndată după sfințirea apei, untdelemn binecuvântat și sfințit, cântându-se „Aliluia”. Acest untdelemn ce se varsă în cristelniță îl unge, atunci când este botezat, pe cel botezat, făcându-l purtător de Hristos, ca apoi să primească, bineînțeles, ungerea cu Sfântul și Marele Mir, primind „pecetea darului Duhului Sfânt”. Untdelemnul este folosit și în Taina Sfântului Maslu, taina prin care se cere iertarea păcatelor și vindecarea celor bolnavi. Apoi, pe parcursul vieții, sunt și alte ungeri cu untdelemn, ca atunci când venim la biserică și suntem unși cu untdelemn sfințit de la candela Mântuitorului Iisus Hristos.”
„Pe lângă untdelemn, Mântuitorul Iisus Hristos, sub chipul samarineanului milostiv, folosește în tămăduirea celui căzut și vin, ce este, de asemenea, materie liturgică, creștinii aducând la biserică, după porunca Mântuitorului Iisus Hristos, daruri de pâine și vin din care se pregătesc darurile ce se folosesc la Sfânta Jertfă și care, prin pogorârea Duhului Sfânt, se prefac, pâinea în Trupului Domnului Iisus Hristos, iar vinul amestecat cu apă în Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, cu care apoi ne cuminecăm toți credincioșii, primind vindecare de păcatele noastre și merinde pentru viața cea veșnică.”
„Domnul Iisus Hristos vrea ca fiecărei generații de oameni să îi ofere vindecarea Sa în dar. Rămâne ca și noi, oamenii, să dăm răspunsul nostru și să ne lăsăm vindecați, să ne lăsăm tămăduiți de Domnul. Răspunderea noastră, a creștinilor, este, însă, mult mai mare. Nu numai că trebuie să ne lăsăm vindecați de Domnul Iisus Hristos, dar avem și datoria de a propovădui, de a mărturisi Evanghelia păcii, de a mărturisi înaintea lumii întregi că Dumnezeu vrea milă, nu jertfă, de a vesti aproapelui nostru care încă nu a ajuns să audă de dragostea lui Dumnezeu, care încă nu a ajuns să creadă în Domnul Hristos Iisus și a-i chema pe semenii noștri la vindecarea dăruită de Dumnezeu.”
„De mare folos ne este nouă, iubiți frați și surori, să ne rugăm și să cerem de la Dumnezeu, în rugăciunea noastră, ca prin noi, în noi și cu noi să lucreze Dumnezeu, să se facă voia lui Dumnezeu cu noi, în noi și prin noi, rugăciune ce ne ajută mult să ne înțelegem și propriile noastre ispitiri și încercări, dar ne ajută și mai mult să vedem lumina din fratele nostru, să-l iubim pe fratele nostru, să-l ajutăm pe aproapele nostru care are nevoie de mângâiere și vindecare.”
În cadrul slujbei s-a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind însemnătatea Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii), iar la final Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc, a citit Actul Chiriarhal prin care noua biserică de zid cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic de la Niceea” de la Mănăstirea Izbuc a primit ca nou ocrotitor pe Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, Făcătorul de minuni.
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc și exarh al mănăstirilor din Eparhia Oradiei a mulțumit, în cuvântul său, Preasfințitului Părinte Sofronie, exprimându-și, totodată, recunoștința pentru prezența Preasfinției Sale în mijlocul obștii și a pelerinilor aflați la Mănăstirea Izbuc, dar mai ales pentru marele dar făcut prin așezarea Sfântului Ierarh Nectarie ca ocrotitor al noii biserici mari a mănăstirii și al întregului așezământ monahal. Preacuviosul Părinte stareț a arătat, în cuvinte alese, grija pe care Preasfințitul Părinte Sofronie a manifestat-o, îndată după întronizarea sa în scaunul de Episcop al Oradiei, Sfintei Mănăstiri Izbuc, precum și tuturor așezămintelor monahale din eparhie, subliniind că prin noua biserică ce s-a zidit Preasfinția Sa a devenit al treilea mare ctitor al Mănăstirii Izbuc, alături de iluștrii săi înaintași în tronul vlădicesc al Oradiei, Episcopii de pie memorie Roman Ciorogariu și Vasile Coman.
Chiriarhul Oradiei, în cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, a felicitat pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău și obștea Sfintei Mănăstiri Izbuc pentru frumoasa lucrare duhovnicească, ctitoricească și misionară ce o desfășoară, grija pentru restaurarea, înnoirea și înfrumusețarea mănăstirii adăugându-se la marele efort ctitoricesc de construire a noii biserici mari a mănăstirii. Totodată, Preasfinția Sa a ținut să aducă mulțumiri tuturor binecredincioșilor creștini care și-au adus obolul la zidirea noii biserici, înscriindu-și pentru veșnicie numele între ctitorii așezământului monahal și a bisericii celei noi, ce a fost numită de Ierarh „Catedrala Munților Codru Moma”.
De asemenea, Ierarhul Oradiei a adresat un îndemn părintesc credincioșilor ca în această perioadă a Postului Crăciunului să aibă în vedere mai ales ajutorarea semenilor aflați în nevoi, participând la colectele de alimente, îmbrăcăminte, medicamente sau bani organizate în Eparhia Oradiei, prin Centrul Eparhial, protopopiate, parohii și mănăstiri, pentru a fi distribuite celor care sunt în suferință și care au nevoie de ajutor și mângâiere.
Mănăstirea Izbuc a funcționat din străvechime ca vatră de sihăstrie monahală, fiind reactivată în anul 1928 de către venerabilul Episcop Roman Ciorogariu al Oradiei. Ea funcționează neîntrerupt de la reluarea firului vieții monahale, fiind singurul așezământ monahal existent în Episcopia Oradiei până la evenimentele din decembrie 1989.
În ultimii ani, Mănăstirea Izbuc și-a regăsit vocația de adevărată oază duhovnicească pentru foarte mulți pelerini din Bihor dar și din întreaga țară, care vin în pelerinaj în mod organizat sau pe cont propriu, atrași de cadrul natural deosebit de pitoresc, de sfintele slujbe ce se săvârșesc aici potrivit tipicului mănăstiresc, de dragostea și ospitalitatea cu care sunt întâmpinați de către obște, dar mai ales de izvorul de apă tămăduitor, de icoana făcătoare de minuni a Macii Domnului, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Dălhăuți, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, care se află aici încă de la reînvierea mănăstirii, din anul 1928, dar și de moaștele Sfântului Ierarh Nectarie și ale altor sfinți ai Bisericii dreptmăritoare, aflate în patrimoniul așezământului monahal, astfel încât la Mănăstirea Izbuc rugăciunea continuă a monahilor se împletește cu evlavia permanentă a pelerinilor.
La inițiativa, cu binecuvântarea și prin grija Preasfințitului Părinte Sofronie, prin osteneala părintelui stareț, Arhimandritul Mihail Tărău și a obștii de la Mănăstirea Izbuc, începând din anul 2010 la Sfânta Mănăstire Izbuc se află în construcție o nouă biserică reprezentativă, al cărei plan este inspirat după modelul bisericii de la Mănăstirea Ravanița din Serbia, construită între anii 1375-1377, ctitoria Sfântului cneaz Lazăr.
După ce piatra de temelie a noii biserici fost sfințită de către Preasfințitul Părinte Sofronie în ziua de 16 mai 2010, în Duminica a șaptea după Paști, biserica s-a ridicat de la un an la altul, în ciuda dificultăților cauzate de perioada de criză materială. Prin jertfele obștii monahale și cu sprijinul a numeroși binefăcători, ctitori și miluitori, s-a reușit ca în cursul a doar trei ani de zile, lucrările începând practic în anul 2011, sfântul lăcaș să fie ridicat și acoperit, turlele și crucile să fie executate și așezate, iar în prezent fiind aproape de finalizare placarea exterioară cu piatră. În interior, biserica este tencuită și pregătită pentru primirea veșmântului de pictură.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 24890, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Praznicul Schimbării la Față a Domnului la Mănăstirea Izbuc (2014-08-07)

 Închide 

Praznicul Schimbării la Față a Domnului la Mănăstirea Izbuc

[2014-08-07]
Ziua de 6 august 2014 au fost o zi plină de bucurie, sfințenie și binecuvântare pentru obștea monahală de la Mănăstirea Izbuc, din Eparhia Oradiei, fiind sărbătorit, pentru întâia oară, cel de-al treilea hram al bisericii de lemn din incinta așezământului monahal, Schimbarea la Față a Domnului, hram ce a fost așezat de către Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, în anul 2013, la 4 august, cu prilejul resfințirii vechii biserici. Bucuria duhovnicească a monahilor și a mulțimilor de pelerini veniți a fost intensificată de prezența Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, în străvechea vatră de sihăstrie monahală a Izbucului, pentru serbarea marelui praznic al Schimbării la Față a Domnului din acest an.
Mulțime mare de preoți de mir și credincioși au urcat la Mănăstirea Izbuc încă din ajunul sărbătorii, luând parte la slujba privegherii, săvârșită de un sobor de ieromonahi și preoți, condus, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, de către Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Oradiei și stareț al Mănăstirii Izbuc. A urmat procesiunea la izvorul Izbuc, din incinta mănăstirii, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și cu racla cu Sfinte Moaște, oficierea Tainei Sfântului Maslu, a Paraclisului Maicii Domnului și săvârșirea Sfintei Liturghii, după cum ne-a precizat Pr. Cristian Rus.
În dimineața zilei de miercuri, ziua praznicului, a fost oficiată Sfințirea apei, Aghiasma Mică, după care a urmat Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, împreună cu un numeros sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în altarul de vară al mănăstirii, în prezența a mii de credincioși.
În predica rostită, Preasfințitul Părinte Sofronie a subliniat importanța praznicului Schimbării la Față a Domnului și legătura cu Învierea Sa din morți. Totodată Chiriahul a mai arătat necesitatea căutarea, în viața creștinului, a luminii dumnezeiești necreate, care îl conduce spre Împărăția cerurilor:
„Măritul praznic împărătesc al Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos împodobește viața Bisericii Ortodoxe în fiecare an, în miezul verii, în toiul Postului Adormirii Maicii Domnului, atunci când întreaga natură începe să își schimbe ea însăși fața.”
„Există o legătură foarte puternică între Schimbarea la Față a Domnului și Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Învierea s-a petrecut datorită faptului că Cel Care a fost răstignit pe Cruce era nu doar Fiul Omului, ci și Fiul lui Dumnezeu înomenit. Cu puterea lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, a înviat, putere pe care dintotdeauna a avut-o ca Dumnezeu, pe care Și-a arătat-o la Schimbarea Sa la Față.”
„Așadar Domnul Hristos S-a schimbat la față în muntele Taborului, arătând celor trei ucenici prezenți acolo, Petru, Iacob și Ioan, slava Sa dumnezeiască, lumina divină, lumina ce strălucește fără să ardă și să nimicească, o lumină diferită de lumina soarelui, o lumină ce are putere să pătrundă peste tot, lumină ce nu schimbă doar fața Domnului Iisus Hristos, ci și veșmintele lui le face albe ca lumina.”
„Lumina cea dumnezeiască au văzut-o și Moise și Ilie, care au venit ca martori, spre a mărturisi slava și lumina divină a Fiului lui Dumnezeu. Dumnezeu-Tatăl a mărturisit că Fiul Său este Domnul nostru Iisus Hristos, iar Apostolii, cutremurându-se, au căzut cu fața la pământ și atât de bine s-au simțit ei duhovnicește, în lumina necreată a lui Dumnezeu, încât nu au mai vrut să plece. Cu totul în stare de smerenie fiind, au cerut Domnului Hristos să rămână acolo și să facă trei colibe, una pentru Domnul Hristos, una pentru Moise și una pentru Ilie, ca să rămână cu această lumină lină, cu lumina blândă, extraordinar de discretă dar atât de puternică a dumnezeirii, lumina lină în care, în slava lui Dumnezeu, au recunoscut pe Dumnezeu-Omul.”
„Lumina dumnezeiască nu este o lumină de sine stătătoare, independentă, ci este legată întotdeauna de Dumnezeu, de Persoanele Preasfintei Treimi, pentru că ea țâșnește din Ființa lui Dumnezeu, fără a se confunda cu El, și ni-L face cunoscut nouă oamenilor, în ceea ce Dumnezeu ne descoperă despre Sine, că este lumină, bunătate și iubire. Așadar, cunoașterea lui Dumnezeu se face în sensul cunoașterii slavei dumnezeiești necreate, a cunoașterii luminii dumnezeiești, lumină care în Biserică dintru început a stat, de la întemeierea ei, aceeași lumină a slavei divine primind-o Apostolii la Cincizecime, când Duhul Sfânt S-a coborât în chip de limbi de foc.”
„Primii creștini au căutat lumina dumnezeiască ca să se sălășluiască întru ei, și pe care au văzut-o cei dintâi martiri și toți cuvioșii și sfinții. Sfântul Arhidiacon și Protomartir Ștefan, pe când era omorât cu pietre, a văzut cerurile deschizându-se, adică a văzut cerurile în altă lumină, în lumina lui Dumnezeu, în lumina taborică, văzându-L pe Domnul Iisus Hristos șezând în slavă, strălucind cu lumina de pe Tabor, de data aceasta întru veșnicie, de-a dreapta Tatălui, acolo unde S-a înălțat, la patruzeci de zile de la Învierea Sa.”
„Mântuitorul Iisus Hristos le arată ucenicilor Săi în muntele Taborului și, prin ei, nouă tuturor, că El este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu și Omul. El a venit, însă, nu doar să Își arate slava Sa, ci să o împărtășească și altora. A arătat-o celor trei ucenici pe Tabor, dar la Cincizecime coboară această slavă peste toți Apostolii și îi transformă, din oameni neînvățați îi face vorbitori de limbi străine, gata să propovăduiască Evanghelia, să vestească Învierea Sa, îi transformă din simpli pescari în pescari de oameni, pentru corabia cea mare a Bisericii, pentru a-i duce pe oameni la mântuire.”
„Așadar, Domnul nostru Iisus Hristos, atunci când a venit pe pământ nu S-a înomenit doar pentru Sine, ca să arate în firea omenească pe care Și-a asumat-o slava cea dumnezeiască, ci a venit ca să se facă Om pentru ca pe noi, oamenii, să ne transforme, prin lucrarea harului, ca să depășim păcatele noastre și să ne schimbăm, să devenim purtători de har, de lumină dumnezeiască necreată, iar prin lumina harului Duhului Sfânt să ajungem la ceea ce Sfinții Părinți ai Bisericii numesc îndumnezeirea omului. Această slavă prezentă în Biserică o au sfinții pe care îi reprezentăm în iconografia noastră ortodoxă cu aureole în jurul capului, ce sunt semnul vizibil al slavei dumnezeiești prezente în viața sfântului.”
„Căutarea harului dumnezeiesc este prezentă în Biserică dintotdeauna, dar mai ales în cazurile speciale ale celor care urmăresc cu tot dinadinsul să ajungă să dobândească acest har, cele mai cunoscute fiind cele ale însinguraților, ale celor care atunci când vremea persecuțiilor a încetat au părăsit lumea și s-au dus în pustiuri și au pus început școlilor de rugăcine, întemeind mănăstiri. Mănăstirea, școala rugăciunii, și prin extensie, Biserica, este locul în care creștinul învață cum să ajungă la dobândirea vederii luminii celei necreate. Școala rugăciunii ne conduce la vederea luminii de pe Tabor, scopul vieții creștine fiind vederea luminii slavei dumnezeiești încă din viața aceasta. Dar la această vedere poți ajunge numai dacă ai dorința de a intra în școala rugăciunii și ai un povățuitor iscusit, un duhovnic care este un părinte bun, care te poate ajuta și care el însuși are experiența greutăților acestei vieți, dar s-a și învrednicit de mângâiere de sus pentru a putea călăuzi sufletele în drumul către aflarea luminii celei netrecătoare.”
„Sărbătoarea Schimbării la Față este foarte îndrăgită îndeosebi la mănăstiri. Mai ales începând din veacul al paisprezecelea, de la marea mișcare isihastă a Sfântului Grigorie Palama, de pe la întemeierea Țărilor Românești, și până în prezent, trecând prin înnoirile filocalice din cursul veacului al optsprezecelea, marcate de două evenimente cruciale, respectiv tipărirea la Veneția a Filocaliei Sfântului Nicodim Aghioritul și renașterea isihastă din codrii Moldovei, de la Mănăstirea Neamțului, prin Sfântul Paisie Velicikovski, care a dus și la marea renaștere spirituală din Rusia, pregătind marele popor rus pentru dezastrul bolșevic și ateist din veacul al douăzecilea, în mănăstirile noastre Schimbarea la Față a Domnului a devenit un praznic deosebit de important, iar icoana Schimbării la Față, în care Îl vedem pe Mântuitorul Iisus Hristos strălucind în slavă, devine o icoană de referință pentru lumea monahală, o icoană centrală a nevoințelor pentru cei care intră în mănăstire.”
„Însă nu doar monahii sunt chemați să vadă lumina lui Dumnezeu cea necreată, ci toți creștinii sunt chemați la aceasta. Monahii și mănăstirile sunt cei și cele care le aduc aminte neîncetat celor care viețuiesc în lume că punctul central al vieții este dobândirea luminii taborice, a luminii dumnezeiești, ce ne trece dincolo, în veșnicie. În felul acesta înțelegem, din sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, cât de important este pentru viața noastră, a creștinilor, să nu ne pierdem direcția înspre care mergem, spre Dumnezeu, în sus, pe scara raiului și oricât ar fi de greu, oricâte căderi am avea, trebuie să ne ridicăm și să mergem mai departe spre Dumnezeu. Iar sfintele noastre mănăstiri îndeplinesc, până la sfârșitul lumii, rolul de busolă, în călătoria noastră pe marea vieții, spre farul mântuitor, spre Dumnezeu, spre lumina lui Hristos, busola ce ne ajută să nu pierdem direcția, busola ce indică întotdeauna direcția corectă, spre Împărăția cerurilor.”
În cuvântul rostit la final, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, starețul mănăstirii, a mulțumit Preasfințitului Părinte Sofronie pentru prezența la acest hram și pentru purtarea de grijă necontenită pe care o are față de așezământul monahal de la Izbuc. Mulțumiri au fost aduse tuturor pelerinilor veniți din toate colțurile țării și tuturor celor care se jertfesc pentru sfânta mănăstire și pentru construcția noii biserici mari ce a ajuns, în doar trei ani de zile, la faza de placare exterioară. La final a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru ctitorii așezământului monahal și a fost binecuvântată pârga de poame.
După terminarea Sfintei Liturghii, potrivit obiceiului, obștea mănăstirii a invitat pe toți pelerinii prezenți la o agapă creștinească, fiind servite bucate tradiționale de post în cele două trapeze, precum și în corturi special amenajate în acest scop în incinta așezământului monahal.
Mânăstirea Izbuc a devenit o binecuvântată oază duhovnicească din ce în ce mai căutată, atrăgând mulți pelerini din toate colțurile țării, și chiar de peste hotare. Numeroși pelerini vin să-și îngrijească sufletul, atrași de cadrul natural deosebit în care se află mânăstirea, de sfintele slujbe ce se săvârșesc, de dragostea și căldura cu care sunt întâmpinați de către obște, cât mai ales de „Izbuc”, un izvor de apă tămăduitor, cu curgere intermitentă, și de o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Dălhăuți, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, care se află aici încă de la reînvierea mănăstirii, din anul 1928.
Mânăstirea Izbuc a funcționat din străvechime ca vatră de sihăstrie monahală, fiind reactivată în anul 1928 de către venerabilul Episcop ctitor Roman Ciorogariu al Oradiei. Ea funcționează neîntrerupt de la reluarea firului vieții monahale, fiind singurul așezământ monahal existent în Episcopia Oradiei până la evenimentele din decembrie 1989.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 25815, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Împreună să ne cunoaștem tradiția și valorile creștine, la Mănăstirea Izbuc (2011-07-13)

 Închide 

Împreună să ne cunoaștem tradiția și valorile creștine, la Mănăstirea Izbuc

[2011-07-13]
Zilele acestea se desfășoară la Mănăstirea Izbuc tabăra de creație religioasă Împreună să ne cunoaștem tradiția și valorile creștine. Prima serie a taberei din acest an s-a desfășurat între 30 iunie și 6 iulie, reunind 35 de elevi de gimnaziu de la diferite școli din județul Bihor, după cum ne informează TRINITAS TV. Copiii participanți sunt selectați în funcție de starea socială a familiilor din care provin și rezultatele la învățătură și purtare obținute în ultimul an școlar.
Programul evenimentelor de la Mănăstirea Izbuc cuprinde slujbe religioase, ore de cateheză și concursuri pe teme religioase, menite să educe pe cei mici în spiritul valorilor creștine. Totodată, sunt organizate drumeții, ateliere de pictură, întreceri sportive și vizionări de filme artistice și documentare.
“Mănăstirea noastră este gazda taberei de creație religiosă încă din vara anului 2008. Obștea mănăstirii s-a îngrijit ca nimic să nu le lipsească elevilor, într-o amosferă duhovnicească și liniște sufletească, pentru dezvoltarea lor spirituală”, a spus preacuviosul arhim. Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc.
Tabăra de la Mănăstirea Izbuc, ajunsă la cea de a patra ediție, este organizată sub egida Fundației „Ioan și Veturia Candrea” a Episcopiei Oradiei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 29390, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Liturghie arhierească la Mănăstirea Izbuc în Duminica a doua din Postul Mare (2011-03-22)

 Închide 

Liturghie arhierească la Mănăstirea Izbuc în Duminica a doua din Postul Mare

[2011-03-22]
În a doua Duminică din Postul Mare, a Sfântului Grigorie Palama, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, la Sfânta Mănăstire Izbuc, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, după cum ne informează episcopiaoradiei.ro
În cuvântul de învățătură rostit cu această ocazie, Chiriarhul Oradiei a reliefat pe larg aspecte din viața și, mai cu seamă, teologia Sfântului Grigorie Palama, precum și frumusețea învățăturilor duhovnicești ce se desprind din cele două pericope evanghelice ce s-au citit în această duminică.
Sfântul Grigorie Palama a fost un mare părinte al Bisericii „un călugăr rugător și un om foarte învățat, un om erudit și un mare apărător al credinței ortodoxe”, a spus Preasfinția Sa. În acest context, prin sărbătorirea lui în a doua Duminică din Postul Mare sărbătorim, de fapt, „ortodoxia credinței”, o a doua „Duminică a Ortodoxiei”.
Cât privește învățătura Sfântului Grigorie Palama, aceasta poate fi rezumată, pe scurt, astfel: „Dumnezeu poate fi văzut încă din lumea aceasta. Dumnezeu poate fi cunoscut. Dumnezeu se împărtășește prin harul Său celor care vor să-L cunoască. Pe aceștia îi curăță de păcat și de patimi, îi luminează și îi îndumnezeiește. Ființa dumnezeiască este inaccesibilă nouă oamenilor, dar prin harul Său necreat, prin lumina Sa necreată, experiem bunătatea lui Dumnezeu, frumusețea Lui, iubirea Sa iertătoare, milostivă față de noi, o experiență unică a harului”, a mai adăugat Preasfințitul Părinte Sofronie.
Teologia Sfântului Grigorie Palama, care vorbește despre cunoașterea, vederea și experierea sau trăirea lui Dumnezeu, pornește de la minunea Schimbării la Față a Mântuitorului pe Muntele Tabor, care a avut loc cu puțin timp înainte de Patima cea de bunăvoie a Domnului. Din acestea înțelegem „bogăția iubirii lui Dumnezeu față de noi, Care-L trimite pe Fiul Său să Își ia fire omenească, ca să o vindece de păcat și să o ducă înapoi la Tatăl”.
În cuvântul Său, Preasfinția Sa a subliniat înțelesul tainic al pericopelor evanghelice de la Marcu și de la Ioan, ce s-au citit în duminică a doua din Postul Mare, arătând că cea a vindecării slăbănogului din Capernaum „este o trimitere directă la vindecarea firii omenești, paralizate de păcat, prin venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut om, ca pe om să-l mântuiască din păcat și din moarte”, iar în paraliticul vindecat „se ascunde firea omenească cea căzută, vindecată de Hristos, asumată de El în întregime, afară de păcat, care nu este propriu firii omenești, ci un accident rezultat în urma exercitării greșite a libertății de a alege”, a subliniat Preasfinția Sa.
A doua pericopă evanghelică, cea de la Ioan, accentuează profilul Bunului Păstor: „Păstorul cel Bun este Fiul lui Dumnezeu, Care a venit să conducă poporul la pășunile Împărăției Cerurilor. El este și ușa prin care oile cuvântătoare merg, călăuzite de același Păstor, Iisus Hristos, spre fericirea din Împărăția Cerurilor”. Așadar, în Duminica a doua din Postul Mare, Mântuitorul „ni se descoperă ca vindecător, ca Mântuitor al nostru din boală și din păcat, și din moarte, ni se arată ca și Păstor, ca și Arhiereu al nostru, ca și conducător spiritual și, totodată, Îl vedem pe Fiul lui Dumnezeu inomenit și ca Mielul de Jertfă, sacrificiul pentru viața noastră”.
În cadrul slujbei, Preasfinția Sa a hirotesit întru singhel pe doi dintre ieromonahii Mănăstirii Izbuc, pe Preacuviosul Părinte Serafim Dărăban și pe Preacuviosul Părinte Antonie Vas.
Preacuviosul Părinte arhimandrit Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc și exarh al mănăstirilor din Eparhia Oradiei a mulțumit, în cuvântul său, Preasfințitului Părinte Sofronie, exprimând, totodată, recunoștința pentru prezența Preasfinției Sale în mijlocul obștii și a pelerinilor prezenți la Mănăstirea Izbuc: „Ne bucurăm de prezența Preasfinției Voastre și Vă mulțumim pentru binecuvântarea pe care ne-ați împărtășit-o și în această duminică. Dorim să exprimăm atașamentul și supunerea noastră, a călugărilor din mănăstirea noastră, din eparhia noastră, alături de dragostea și prețuirea pe care v-o arătăm”, a spus Preacuvioșia Sa.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 29693, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31

»  Sfințirea cea Mare a Apei la Mănăstirea Izbuc (2011-01-11)

 Închide 

Sfințirea cea Mare a Apei la Mănăstirea Izbuc

[2011-01-11]
De Bobotează, când primim de la Dumnezeu 'harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului', Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească în cea mai veche vatră sihăstrească din Bihor, Mănăstirea Izbuc, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în biserica mare a așezământului monahal bihorean, informeaz㠄Ziarul Lumina”, Ediția de Transilvania.
În cuvântul de învățătură rostit cu această ocazie, Preasfințitul Sofronie a subliniat faptul că sărbătoarea Bobotezei, numită și Epifanie sau Teofanie, 'este o sărbătoare cu puternică încărcătură treimică, la fel ca și Rusaliile', deoarece Evanghelia praznicului ni-L descoperă pe Dumnezeu ca 'treime de persoane'. Fiul, Cuvântul lui Dumnezeu, Și-a luat fire omenească 'pentru a veni să așeze, din nou, lumea în ceea ce fusese înainte de căderea în păcat a primului om, vine și se face Noul Adam'. Astfel, Mântuitorul vine la Iordan să primească botezul de la Ioan 'pentru a prilejui lumii descoperirea Preasfintei Treimi'. Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apa Iordanului 'este un semn al reașezării lumii, al recreerii lumii prin venirea Creatorului, a Fiului lui Dumnezeu în Creație'.
Prefigurarea Botezului în Vechiul Testament
Preasfinția Sa a arătat apoi că Botezul Domnului a fost prefigurat de mai multe ori în Vechiul Testament. Mai întâi prin 'apele primordiale ale creației, peste care se purta Duhul lui Dumnezeu', apoi prin potopul din vremea lui Noe, persoană prin care Dumnezeu 'a salvat sămânța umanității pentru ca oamenii să nu moară'. A treia prefigurare a Botezului o avem în apa Mării Roșii prin care a trecut poporul Israel când a fost izbăvit din robia egipteană, ceea ce duhovnicește înseamnă 'trecerea de la robia păcatului la libertatea luminii dumnezeiești'. Apa Iordanului în care s-a botezat Mântuitorul Iisus Hristos 'prefigurează botezul din apă și din Duh'. În virtutea acestui fapt a avut loc trimiterea Apostolilor la propovăduire 'prin botezul în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh'.
'De aceea, noi vom săvârși până la sfârșitul veacurilor botezul în numele Sfintei Treimi, prin întreită cufundare, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, botez prin care cel care se botează intră într-o viață nouă, o viață duhovnicească, o viață în Duhul Sfânt, o viață în care propria lui existență, a celui botezat, este recreată', a arătat PS Sofronie.
Mântuitorul Iisus Hristos se apropie de propriul botez în stare de chenoză, de micșorare, 's-a golit pe Sine chip de rob luând', de smerenie. În această stare de 'smerenie deplină' își începe misiunea publică Fiul lui Dumnezeu. 'Prin această smerenie a vrut să arate cât de mult iubește Dumnezeu pe om și cum lasă Dumnezeu totul, strălucire, putere, ca să nu-l înspăimânte pe om, care ajunsese rob al păcatului. De aceea, la Iordan, într-un fel tainic, mistic este rupt păcatul lui Adam', cum găsim scris și într-una din rugăciunile de sfințire a apei din această zi de mare praznic: 'Astăzi, păcatele oamenilor se curăță în apele Iordanului', după cum a arătat PS Sofronie.
'În apele botezului moare omul cel vechi'
În continuarea cuvântului său, chiriarhul Oradiei a explicat celor prezenți semnificația teologică a actului Botezului Domnului, așa cum este el reliefat de icoana canonică a sărbătorii, precum și semnificația botezului prin care noi, creștinii, începem viața duhovnicească în Trupul tainic al lui Hristos, Sfânta Biserică.
Teologic, apele Iordanului sunt numite 'mormânt lichid', pentru că 'preînchipuie mormântul în care a fost coborât trupul cel mort după răstignirea pe Cruce, până când a înviat. Acesta este și motivul pentru care, în icoana canonică a Botezului Domnului, apele Iordanului trec de capul Mântuitorului, arătând că e îngropat ca într-un mormânt lichid fiindcă, prin cufundarea în apele botezului, moare omul cel vechi, al păcatului, și ia chip, în cel ce se botează, Adam cel Nou, adică Hristos'. Mormântul Domnului este prefigurat în apele Iordanului și simbolizat de apa botezului. 'De aceea, cel ce se botează trebuie botezat prin cufundare, ceea ce înseamnă scufundarea cu totul în apă, nu o simplă baie, așezarea în cristelniță și turnarea apei peste cap, ci scufundarea pur și simplu', a accentuat Preasfinția Sa.
În Biserica primară, în ziua de Bobotează, ca și la Crăciun, se botezau mulțimi mari de oameni. 'De aceea, noi cântăm la începutul Sfintei Liturghii în loc de 'Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi', care este o cântare treimică, cântăm și la Bobotează 'Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat', pentru că în numele Preasfintei Treimi se face botezul'. Botezul închipuie moartea omului Vechi și învierea celui Nou. Prin aceasta, Hristos ia chip, se naște în noi. 'Fiul lui Dumnezeu Își ia fire omenească, El, Cel îmbrăcat cu lumina ca și cu o haină, se îmbracă în firea omenească, își ascunde slava în chipul robului pentru ca pe noi, oamenii, dezbrăcați de slavă prin căderea lui Adam, să ne îmbrace în chipul Său, al lui Adam cel Nou. De aceea, noi, cei botezați în numele lui Hristos, suntem îmbrăcați întru Hristos', a spus în încheiere Vlădica Sofronie.
Slujba Aghesmei Mari
În cadrul Sfintei Liturghii, PS Sofronie l-a hirotonit pe monahul Chiril în treapta de ierodiacon și pe ierodiaconul Casian în treapta de ieromonah, amândoi fiind viețuitori ai sfintei Mănăstiri Izbuc.
După Rugăciunea Amvonului, din cadrul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Eparhiei Oradiei a săvârșit, așa cum prevede rânduiala slujbei din ziua de Bobotează, slujba Aghesmei Mari, care se folosește pentru sfințirea, binecuvântarea și sănătatea sufletească și trupească a tuturor credincioșilor 'ce o vor lua cu credință și vor gusta dintr-însa'.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 30168, Ultimul acces: 2019-09-18 20:27:31


Setul de evenimente 2 -
Nr. vizualizări:34676
Data ultimei vizualizări:2019-09-18 20:35:18
Data actualizare:2016-01-13 06:01:35
Data încărcării:2005-08-31 09:26:50
Nr. Mesaje:3
Rugăminte:
(2017-04-12)
Am o boala foarte grava a inimii, respectiv cardiomiopatie dilatativa, se poate rezolva doar printr-un transplant de inima.
M-am gandit ca poate prin rugaciunea sfintilor de la aceasta manastire ma puteti ajuta!
Asa sa ne ajute bunul Dumnezeu!
Numele meu e Ion, am5 8 de ani si sunt din Brasov!
Momentan stau in Bucuresti!
Va multumesc!
@yahoo.com
Apreciere:
(2014-04-16)
Cea mai frumoasa manastire din tara!
Întrebare:
(2011-04-02)
Buna am auzit de manastirea izbuc si as dori sami spuneti cand se tin slujbe si cand izvoreste raul,
multumesc
@yahoo.com
Nr. Fotografii:185
Fotografi:Brudi Fürbacher: 126, Țetcu Mircea Rareș: 54, Wilhelm Scherz: 4, crestinism.150m.com: 1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Data: 2007-10-13
Contor: 309

Biserica de lemn
Foto: Wilhelm Scherz

Data: 2014-08-03
Aparat: SONY DSC-H5 SONY DSC-H5
Contor: 49

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: SONY DSC-H5 SONY DSC-H5
Contor: 27

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: SONY DSC-H5 SONY DSC-H5
Contor: 23

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 18

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2016-01-18
Contor: 16

Biserica de lemn
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2016-01-18
Contor: 15

Biserica de lemn
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2011-10-26
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D5000
Contor: 24

Biserica de lemn
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2016-01-18
Contor: 20

Biserica de lemn
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2016-01-18
Contor: 13

Biserica de lemn
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2016-01-18
Contor: 17

Biserica de lemn
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2014-08-03
Aparat: SONY DSC-H5 SONY DSC-H5
Contor: 40

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 27

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 15

Biserica de lemn
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 49

Biserica de piatră
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2014-08-03
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 29

Biserica de piatră
Foto: Brudi Fürbacher


Setul de Fotografii 2
Setul de Fotografii 3
Setul de Fotografii 4
Setul de Fotografii 5
Setul de Fotografii 6
Setul de Fotografii 7
Setul de Fotografii 8
Setul de Fotografii 9
Setul de Fotografii 10
Setul de Fotografii 11
Setul de Fotografii 12