Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Naşterii Domnului din anul 2016

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Naşterii Domnului din anul 2016

[2016-11-16]

de Gheorghe Anghel

Coperta Pastorală Crăciun
Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler şi Preaiubiţilor credincioşi din cuprinsul Patriarhiei Române,
Har, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări!
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2016 în Patriarhia Română ca An al omagierii Educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi comemorării Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Aceste două teme au o însemnătate deosebită pentru misiunea şi lucrarea Bisericii în zilele noastre, reflectând două realităţi importante: mai întâi, este vorba de fenomenul secularizării societăţii contemporane, care prin contrast pune în evidenţă necesitatea formării spirituale a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene, prin intermediul şi cooperarea dintre Familie, Biserică şi Şcoală; în al doilea rând, în anul 2016, s-au împlinit 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, teolog, tipograf, ctitor de lăcaşuri de cult, personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi şi înţelept Mitropolit al Ţării Româneşti.
Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Noul Testament dă mărturie despre faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a preţuit mult pe tineri. Cele trei minuni ale învierii din morţi, pe care El le-a înfăptuit în timpul vieţii Sale pământeşti, au fost săvârşite pentru a reda viaţă unor tineri: fiului văduvei din Nain, fiicei lui Iair şi prietenului său Lazăr din Betania, fratele surorilor Marta şi Maria. Prin aceste învieri, Domnul Iisus Hristos ne arată că tinereţea este simbolul frumuseţii vieţii veşnice, descoperită şi trăită în Împărăţia cerurilor (cf. Matei 22, 30).
Totodată, Noul Testament ne spune că mulţi dintre ucenicii care L-au urmat pe Hristos au fost tineri. De asemenea, şi în cazul Sfântului Apostol Pavel, între cei care l-au ascultat şi l-au urmat, se aflau numeroşi tineri, pe care Apostolul Neamurilor îi menţionează în epistolele sale: Tihic, Trofim, Terţiu, Tit şi Timotei. Ultimii doi au devenit episcopi în Creta şi în Efes. Pe tânărul episcop Timotei, Sfântul Apostol Pavel îl îndemna: „Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale, ci fă-te pildă credincioşilor prin cuvânt, prin purtare, prin dragoste, prin duh, prin credinţă, prin curăţie” (1 Timotei 4, 12). În prima sa epistolă, Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, cel mai tânăr dintre apostolii Domnului Iisus Hristos, se adresează tinerilor cu aceste sfaturi: „Vă scriu vouă, tinerilor, pentru că sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean (…) Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac” (1 Ioan 2, 14, 17).
Şi astăzi, Biserica îi consideră pe tineri ca fiind darul lui Dumnezeu pentru familie, Biserică şi societate, îi îndeamnă să-l descopere pe Hristos şi îi sprijină mai ales pe acei tineri credincioşi şi harnici, care participă intens la viaţa şi activităţile misionare ale Bisericii, desfăşurate în plan spiritual, educaţional, cultural şi social-filantropic, individual sau prin organizaţiile de tineret.
Promovarea educaţiei religioase constituie un act de mărturisire a identităţii spirituale a sufletului familiei româneşti şi a tradiţiei învăţământului românesc, educaţie care a început în şcolile înfiinţate de Biserică în apropierea lăcaşurilor de cult. Educaţia religioasă a tinerilor începe în familie, continuă la şcoală şi la Biserică, acolo unde tinerii simt iubirea şi binecuvântarea lui Hristos pentru ei. De aceea, astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Familia, Şcoala şi Biserica – aceşti factori determinanţi pentru educarea caracterului moral-religios al copiilor – să coopereze concret şi constant în vederea realizării unei educaţii integrale, deopotrivă ştiinţifice şi spirituale, profesionale şi morale, în special pentru creşterea copiilor şi a tinerilor în iubirea de părinţi, de Dumnezeu şi de semeni.
Întrucât poporul român este un popor eminamente religios, educaţia religioasă nu poate lipsi din programul şcolilor, tocmai pentru că studiul religiei corespunde nevoii comunităţii româneşti locale şi naţionale de a-şi păstra bogăţia şi identitatea spirituală şi de a transmite valori spirituale permanente tinerei generaţii. Disciplina şcolară Religie a avut întotdeauna, în cadrul sistemului public de învăţământ, un rol important în procesul de formare a competenţelor şi a aptitudinilor moral-sociale. Din acest motiv, dat fiind contextul social actual sensibil, în sprijinul disciplinei şcolare Religie, în anul 2015, părinţii copiilor au înfiinţat Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), iar profesorii de religie au înfiinţat Asociaţia Profesorilor de Religie (APR). Mai mult, pentru promovarea importanţei educaţiei religioase, Patriarhia Română a venit în întâmpinarea tinerilor şi cu proiectele catehetice „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala!”, prin care s-a dorit cultivarea unei legături vii între copii şi comunitatea creştin-ortodoxă rugătoare, mărturisitoare şi solidară cu cei aflaţi în dificultate.
Tot acest efort a stat sub semnul bucuriei şi al dragostei părinteşti a Bisericii lui Hristos, care îi cheamă neîncetat pe tinerii ei, ca să fie mărturisitori ai iubirii milostive a lui Hristos pentru umanitate şi misionari ai Bisericii în lume, după cum odinioară, însuşi Domnul Iisus Hristos i-a chemat pe ucenicii Săi la apostolat, adică la misiune. Trebuie remarcat faptul că roadele acestui susţinut efort depus de Biserică s-au exprimat mai ales printr-o frumoasă şi demnă pildă de misiune desfăşurată de către tineri, şi anume „Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din toată lumea”, eveniment organizat de Patriarhia Română, în luna septembrie a acestui an, care a adunat în Bucureşti 2.500 de tineri, atât din România, cât şi din diferite ţări ale lumii.
Întâlnirea, care s-a întins pe perioada a 4 zile (1-4 septembrie 2016), s-a dovedit necesară şi utilă în primul rând pentru că a oferit tinerilor prezenţi posibilitatea de a identifica problemele specifice generaţiei lor şi de a propune posibile soluţii. Entuziasmul, dăruirea şi cooperarea de care au dat dovadă tinerii la această întâlnire sunt repere care scot în evidenţă dorinţa implicării active a tinerilor în viaţa Bisericii şi a societăţii, precum şi importanţa organizării unor astfel de evenimente în continuare, pentru că adevărata bucurie se naşte din comuniunea inimilor, iar maturizarea se realizează prin comunicare şi conlucrare în comunitate.
Astfel, în societatea secularizată şi individualistă de astăzi, un tânăr credincios care cultivă prin rugăciune şi fapte bune iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele devine exemplu pentru toţi ceilalţi tineri, precum şi un curajos mărturisitor şi misionar implicat activ în viaţa Bisericii lui Hristos şi a semenilor.
Iubiţi fii şi fiice în Domnul,
O educaţie sănătoasă, integrală, care îşi propune ca obiectiv formarea tinerelor caractere, nu poate fi separată de puterea exemplului. În Biserica Ortodoxă, exemple sau pilde viaţă curată, de iubire smerită şi milostivă ne sunt oferite de către sfinţii lui Hristos. În acest sens, bucuria întâlnirii şi comuniunii cu tinerii a fost completată în anul acesta, 2016, cu solemnitatea comemorării împlinirii a 300 de ani (1716-2016) de la moartea martirică a unui erudit sfânt ierarh: Antim Ivireanul, fost Mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716). Sfântul Antim Ivireanul, deşi georgian de origine, rămâne în memoria Bisericii Ortodoxe Române ca o personalitate cu daruri multiple şi calităţi deosebite: teolog erudit, cunoscător al multor limbi străine, orator elocvent, creator de limbă liturgică şi tipograf experimentat, caligraf, sculptor, arhitect şi ctitor de biserici. Totodată, el a fost un bun păstor şi chivernisitor al Bisericii, cu spirit social-filantropic şi aplecare spre nevoile concrete ale credincioşilor pe care i-a păstorit.
Lucrarea sa pastorală cea mai intensă a constat în tipărirea cărţilor liturgice, a cărţilor de învăţătură adresate poporului dreptcredincios şi conducătorilor acestuia, dar şi a cărţilor de îndrumare pentru preoţi.
Sfântul Antim Ivireanul a lăsat posterităţii o bogată moştenire tipografică, în total 63 de volume, dintre care 21 în limba română, iar altele în limbile greacă, slavonă, arabă şi georgiană, pentru a ajuta şi pe ortodocşii aflaţi sub stăpânire otomană. Remarcabilă este şi opera sa omiletică, Didahiile, prin care, cu multă măiestrie, a făcut dovada calităţilor sale de orator talentat, dar şi de profund trăitor şi împlinitor al Evangheliei lui Hristos.
Mănăstirea Antim din Bucureşti, ctitorită de el (1713-1715), este şi ea o expresie elocventă a măiestriei artistice a mitropolitului, iar Testamentul (Aşezământul) scris de el oferă mărturie cu privire la dragostea părintească pe care marele ierarh a nutrit-o faţă de păstoriţii săi lipsiţi de cele materiale.
În semn de preţuire şi de recunoaştere a bogatei sale activităţi pastorale, pentru viaţa sa sfântă şi pentru cununa de martir pe care acest mare ierarh a primit-o, în luna septembrie a anului 1716, pe malul râului Tungia, lângă Adrianopole (Edirne, Turcia), dar şi pentru că a iubit mult Biserica Ortodoxă şi poporul român pe care îl păstorea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1992 canonizarea Mitropolitului Antim Ivireanul şi pomenirea lui în fiecare an, la data de 27 septembrie.
Dreptmăritori creştini,
Postul Naşterii Domnului, cunoscut în tradiţia românească şi ca Post al Crăciunului, constituie un bun prilej de pregătire duhovnicească şi de sfinţire a gândurilor, a trupului şi sufletului nostru prin Tainele Spovedaniei şi Împărtăşaniei. Însă, această pregătire spirituală, mai ales în perioada postului, se cere a fi întregită cu fapte de milostenie, semne ale iubirii milostive faţă de cei aflaţi în nevoi.
În acest sens, Sfântul Apostol Pavel ne învaţă că adevărata credinţă este ,,credinţa lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6). De aceea, Biserica Ortodoxă a cultivat neîncetat trăirea dreptei credinţe şi faptele iubirii milostive izvorâte din aceasta. Sfântul Antim Ivireanul a vorbit în scrierile sale despre măreţia şi puterea milosteniei, amintind că: „Prin milostenie (să) îmblânzim pe Dumnezeu, dând cu dragoste milă din agonisirile noastre cele drepte lipsiţilor, săracilor, străinilor, bolnavi- lor şi celor ce sunt în închisori. Şi atunci vom fi şi noi miluiţi de Dumnezeu, după cum zice în cuprinsul celor zece fericiri”.
Aşadar, mai ales într-o vreme de criză spiritual-morală şi economico-financiară, suntem chemaţi să rămânem neclintiţi în dreapta credinţă şi în faptele cele bune, care izvorăsc din iubirea milostivă, punându-ne nădejdea în Dumnezeu „Care ne dă cu belşug toate spre îndulcirea noastră” (1 Timotei 6, 17).
De aceea, adresăm şi în acest an clerului şi credincioşilor Sfintei noastre Biserici îndemnul părintesc de a organiza în parohii, în mănăstiri, la protopopiate şi la centrele eparhiale colecte de bani, alimente, haine şi medicamente pentru a veni în întâmpinarea şi mângâierea tuturor celor aflaţi în suferinţă şi în lipsuri: familii defavorizate cu mulţi copii, familii sinistrate, copii aflaţi în orfelinate, bătrâni şi bolnavi, persoane singure internate în cămine de bătrâni, în spitale ş.a.
Având încredinţarea că veţi arăta şi în acest an multă dărnicie creştină şi veţi răspunde cu dragoste chemării noastre părinteşti în această lucrare sfântă de ajutorare a celor aflaţi în nevoi, vă mulţumim pentru generozitatea arătată prin fapte de milostenie în anii precedenţi. Totodată, ne rugăm Milostivului Dumnezeu să vă dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi mult spor duhovnicesc şi ajutor în toată fapta bună. În felul acesta ne vom pregăti mai bine pentru slăvitul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire milostivă pentru oameni şi pentru mântuirea lor.
Îmbrăţişându-vă cu dragoste părintească, vă împărtăşim binecuvântarea apostolică:
„Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toţi!” (2 Cor. 13, 13).
Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
†D a n i e l,
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei
şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
† Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
† Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului
† Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
† Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei
† Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului
† Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor
† Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale
† Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord
† Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii şi Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi
† Nifon, Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal
† Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului
† Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor
† Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei
† Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului
† Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
† Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
† Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei
† Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos
† Timotei, Arhiepiscopul Aradului
† Justinian, Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului
† Corneliu, Episcopul Huşilor
† Lucian, Episcopul Caransebeşului
† Sofronie, Episcopul Ortodox Român al Oradiei
† Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei
† Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor
† Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei
† Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului
† Ambrozie, Episcopul Giurgiului
† Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor
† Visarion, Episcopul Tulcii
† Petroniu, Episcopul Sălajului
† Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei
† Daniil, Episcop-locţiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix (Serbia)
† Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei
† Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei
† Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei
† Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord
† Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande
† Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei
† Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal
† Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal
† Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor
† Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor
† Ilarion Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
† Vasile Someşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
† Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei
† Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului
† Marc Nemţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale
† Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiOrtodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului
† Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului
† Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului
† Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1004, Ultimul acces: 2026-10-27 09:10:22

Timp total: 0.05s...

[]:1