Începe Postul Crăciunului. Ce e voie şi ce nu până pe 25 decembrie (Romanialibera.ro) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Începe Postul Crăciunului. Ce e voie şi ce nu până pe 25 decembrie (Romanialibera.ro)

[2016-11-15]
Credincioşii ortodocşi şi greco catolici încep, marţi, postul Crăciunului, perioada de pregătire pentru sărbătoarea Naşterii Domnului de la 25 decembrie. Creştinii care ţin postul se abţin de la consumul alimentelor de origine animală şi de la distracţii, iar în biserici nu se oficiază nunţi.
Timp de 40 de zile, credincioşii respectă o serie de reguli stabilite pentru această perioadă ce aminteşte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aşteaptă să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Creştinii primesc astfel Cuvântul lui Dumnezeu, întrupat şi născut din Fecioara Maria.
Anul acesta, Crăciunul se sărbătoreşte duminică, 25 decembrie – prima zi şi luni, 26 decembrie – a doua zi (Soborul Maicii Domnului).
Luni, 14 noiembrie, a fost Lăsatul secului. Se spune că este mai întâi de toate un îndemn la reculegere, la reînnoirea vieţii prin lăsarea păcatelor şi a preocupărilor deşarte şi prin întoarcerea spre Dumnezeu. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri şi vin. Femeile îşi “dezinfectau” vasele de lut şi lingurile de lemn cu cenuşă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.
Postul de 40 de zile, care precede marele praznic al Naşterii Domnului – Crăciunul. Postul reprezintă timp de rugăciune, căinţă şi mărturisire a păcatelor de înfrânare, răbdare şi mai ales de iertare. Potrivit obiceiurilor religioase, în acest post, credincioşii nu consumă carne, brânză şi ouă, iar lunea, miercurea şi vinerea se prepară mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.
Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunţi şi nici petreceri până după Anul Nou.
În aceste zile începeau şezătorile, un obicei foarte frumos, care din păcate s-a pierdut. Fetele şi femeile se întalneau seara la cineva acasă pentru a ajuta gazda la torsul lânii, sau la ţesut sau pur şi simplu să povestească şi să cânte.
Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri, Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se face dezlegarea şi la peşte.
Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, fiind mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
După Lăsatul Secului din 14 noiembrie, marţi, 15 noiembrie, este dezlegare la peşte, ulei şi vin. În continuare, se poate mânca peşte în datele de (14 zile):
– luni, 21 noiembrie: Biserica Ortodoxă prăznuieşte “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”
– sâmbătă, 26 noiembrie: Sf. Cuv. Alipie Stîlpnicul, Nicon şi Relian Paflagonul
– duminică, 27 noiembrie: Sf. M. Mc Iacob Persul, Sf. Cuv Natail şi Pinufrie
– miercuri, 30 noiembrie: Sfântul Andrei
– sâmbătă, 3 decembrie: Sfântul Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani
– duminică, 4 decembrie: Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv Ioan Damaschin
– luni, 5 decembrie: Sf. Cuv. Sava
– marţi, 6 decembrie: Sfântul Nicolae
– sâmbătă, 10 decembrie: Sf. Mc. Mina, Emoghen şi Evgraf
– duminică, 11 decembrie: Sfântul Daniil Stâlpnicul şi Luca cel Nou
– luni, 12 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon
– marţi, 13 decembrie: Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei
– sâmbătă, 17 decembrie: Sf Prooroc Daniel
– duminică, 18 decembrie: Sf. Daniil Sihastrul
Vineri, 23 decembrie, se mănâncă abia seara şi doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi fructe.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este, de obicei, zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. În calendarul ortodox din acest an, este însă dezlegare la ulei şi vin.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce. Anul acesta, Crăciunul se sărbătoreşte duminică, 25 decembrie – prima zi şi luni, 26 decembrie – a doua zi (Soborul Maicii Domnului).
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Autor: Mara Ivanov

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 888, Ultimul acces: 2026-10-26 22:26:04