Expoziţie vernisată în Palatul Episcopal Romano-Catolic din Timişoara

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Expoziţie vernisată în Palatul Episcopal Romano-Catolic din Timişoara

[2016-10-21]

21.10.2016, Timişoara (Catholica) - Miercuri, 12 octombrie 2016, începând cu orele 16.00 a avut loc la Palatul Episcopal al Diecezei Romano-Catolice de Timişoara vernisarea expoziţiei jubiliare „Timişoara 1716. Începuturile unui oraş european” (Temeswar 1716. Die Anfänge einer europäischen Stadt / Temesvár 1716. Egy európai város kezdetei / Đ˘ĐµĐĽĐ¸Ń?Đ˛Đ°Ń€ 2016. ĐźĐľŃ‡ĐµŃ†Đ¸ Ń?ĐµĐ´Đ˝ĐľĐłĐ° ĐµĐ˛Ń€ĐľĐżŃ?ĐşĐľĐł ĐłŃ€Đ°Đ´Đ° / Timişoara 1716. The Beginnings of a European City). Data acestei manifestări a fost aleasă într-un mod cu totul special: la 12 octombrie 1716, orele 11.30, garnizoana otomană a oraşului de pe Bega ridica steagul alb în semn de predare şi pace după 42 de zile de asediu şi 164 de ani de stăpânire a urbei şi a Banatului. În acest sens, miercuri 12 octombrie 2016, la orele 11.30, toate cele şapte clopote ale Domului Sf. Gheorghe, Catedrala romano-catolică din Timişoara, au răsunat timp de cincisprezece minute în memoria istoricului moment şi al celor care s-au jertfit pentru libertatea credinţei creştine şi demnitatea umană, acum trei veacuri.
Expoziţia, vernisată mai întâi în Bastionul Theresia, sediul actual al Muzeului Naţional al Banatului, la 19 iulie a.c., s-a mutat, fiind parţial reorganizată şi îmbogăţită, în spaţiile Muzeului Diecezei Romano-Catolice de Timişoara, mai precis în reşedinţa episcopală. Având un caracter istoric, documentar şi artistic, expoziţia prezintă într-un mod detaliat cel mai important eveniment al istoriei moderne a Timişoarei, Banatului şi chiar al vieţii confesionale din urbe: eliberarea de sub ocupaţia otomană. Pentru Dieceza de Timişoara (cândva de Cenad), dar şi pentru celelalte confesiuni creştine, momentul a însemnat o reaşezare a vieţii spirituale, în condiţiile noi ale apartenenţei la un stat creştin, Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi al ieşirii de sub opresiunea otoman-islamică.
Vernisajul expoziţiei a avut loc în holul lung al galeriei Episcopilor, din Palatul Episcopal, manifestarea bucurându-se de participarea tuturor instituţiilor partenere şi a unui public larg. Moderaţia întâlnirii a fost realizată în limbile română şi sârbă de pr. Nikola Lauš, canonic catedral şi director al Cancelariei Diecezane şi de domnul Stevan Bugarski, istoric timişorean. Un prim moment al serii, a fost cel asigurat de coriştii şi instrumentiştii dirijaţi de dl. Walter Kindl, care au interpretat o scurtă suită de cântece dedicate prinţului Eugeniu de Savoya, eliberatorul Timişoarei, victorios comandant al oştilor imperiale în mai multe confruntări cu otomanii. În deschidere, Excelenţa Sa Martin Roos, gazda manifestării, i-a salutat pe toţi oaspeţii prezenţi, mai întâi, cu precădere în limba română, dar şi, pe scurt, în germană şi maghiară, accentuând importanţa momentului eliberării pentru întregul Banat şi pentru Timişoara. Viaţa urbană, de factură europeană, elementele de administraţie modernă, libertatea religioasă, dar în special renaşterea şi reorganizarea vieţii creştine romano- şi greco-catolice, dar şi ortodoxe sunt doar câteva dintre cele mai mari realizări ale erei deschise după 1716.
Printre altele, Episcopul romano-catolic a precizat: Timişoara anului 2016 aniversează 300 de ani de la eliberarea ei de sub stăpânirea otomană. Marcând acest eveniment important, Episcopia Romano-Catolică de Timişoara continuă un şir de jubilee marcate cândva de episcopii catolici bănăţeni în 1816, la un secol de la eliberare, dar chiar şi în toiul Primului Război Mondial, în 1916, la două sute de ani de la memorabilul moment istoric. Excelenţa Sa a înmânat, în semn de mulţumire şi preţuire, la finalul cuvântului său adresat oaspeţilor şi întregii asistenţe, mai multor personalităţi şi reprezentanţi ai unor instituţii, medalia comemorativă realizată (unica de acest gen, în contextul jubileului, la nivel bănăţean) de Episcopia Romano-Catolică de Timişoara. Emisiunea numismatică s-a bătut în argint (Ag 925‰) şi în cupru (Cu), în memoria eliberării Timişoarei din 1716, având diametrul de 42,5 mm, greutatea de 33,6 g, emitentul fiind Episcopia Romano-Catolică de Timişoara, iar executantul fiind dl. Mihály Fritz de la firma Éremverde, din Szeged. Inscripţia de pe aversul medaliei poartă efigia prinţului Eugeniu de Savoya, cu stema episcopiei în medalion şi inscripţia „1716 – 2016 Victor atque Liberator” (Învingător şi Eliberator), iar pe revers se poate vedea efigia contelui Claudius Florimund de Mercy, la fel, cu stema Episcopiei în medalion şi inscripţia „1716 – 2016 Conditor ac Gubernator” (Fondator şi Guvernator).
Primul căruia i-a fost înmânată această medalie a fost Preasfinţitul Lukijan (Pantelić), Episcop ortodox sârb de Buda şi administrator al Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, cel despre care şi PS Martin Roos a afirmat că a fost „dintru început, trup şi suflet pentru acest jubileu!” Medalia a mai fost înmânată şi părintelui dr. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului, părintelui dr. Nicolae Teodorescu, vicar foraneu greco-catolic al Timişoarei, domnului Claudiu Ilaş, directorul Muzeului Naţional al Banatului, doamnei dr. Ligia Teodora Drăghici, reprezentanta Arhivelor Naţionale, Serviciul Judeţean Timiş, domnului dr. Nicolae Robu, primarul Municipiului Timişoara, domnului Ognean Crîstici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, domnului Molnár Zsolt, deputat UDMR în Parlamentul României, doamnei Mihaela Boran, şef de cabinet în cadrul Prefecturii Judeţului Timiş, domnului Dieter Probst, reprezentantul celor două asociaţii ale şvabilor bănăţeni de peste hotare (Asociaţia Generală a Şvabilor Bănăţeni/ Landsmannschaft der Banater Schwaben şi Asociaţia de Ajutorare a Şvabilor Bănăţeni/ Hilfswerk der Banater Schwaben e.V.), partenerilor din cadrul organizării expoziţiei şi oaspeţilor din cadrul muzeelor, arhivelor, bibliotecilor, administraţiilor locale şi parohiilor romano- şi greco-catolice din Vârşeţ, Biserica Albă, Panciova, Kikinda Mare, Becicherecul Mare (Zrenjanin), Novi Sad (Serbia), respectiv Makó şi Szeged (Ungaria).
În cele ce au urmat, au luat cuvântul părintele dr. Zaharia Pereş, din partea Mitropoliei Banatului, care a adus salutul Bisericii Ortodoxe Române şi al Mitropolitului Ioan Selejan. În cuvântarea sa, pr. Pereş a reiterat gândurile Mitropolitului de pie memorie Nicolae Corneanu, care privea cei 300 de ani de convieţuire în Banat ca fiind de o importanţă specială pentru toate cultele, pentru formarea spiritului bănăţean şi pentru învăţămintele pe care fiecare creştin le-a putut trage de la cei din jurul său, adesea de o altă limbă şi de o altă confesiune. Continuând, părintele dr. Saşa Iaşin, reprezentantul Eparhiei Ortodoxe Sârbe a Timişoarei, a subliniat spiritul în care expoziţia a fost realizată, spirit definitoriu pentru Timişoara, cea care a reuşit, la 300 de ani de la istoricul eveniment, să concureze cu succes pentru titlul de „Capitală culturală europeană”, în mod cert un succes datorat evenimentului fondator şi definitoriu din 1716. Apoi au adresat cuvinte de salut: primarul Timişoarei, dr. Nicolae Robu, doamna Mihaela Boran, din partea Prefectului Judeţului Timiş, dl. Mircea Băcală şi domnul Claudiu Ilaş, managerul Muzeului Naţional al Banatului. În încheiere, prezentarea expoziţiei, în structura şi conţinutul ei, dar şi invitaţia de a coborî în spaţiul expoziţional, au fost realizate de arhivistul diecezan Claudiu Călin.
La organizarea acestei expoziţii aniversare iniţiată de Episcopia Romano-Catolică de Timişoara şi Muzeul Naţional al Banatului, au contribuit: Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Timişoara, Episcopia Ortodoxă Sârbă, Mitropolia Banatului, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Lugoj, Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale ale României, Biblioteca Judeţeană Timiş, TVR Timişoara, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, Asociaţia Generală a Şvabilor Bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben), Uniunea Sârbilor din România (ĐˇĐ°Đ˛ĐµĐ· ĐˇŃ€Đ±Đ° Ń? Đ Ń?ĐĽŃ?Đ˝Đ¸Ń?Đ¸), Asociaţia de Ajutorare a Şvabilor Bănăţeni (Hilfswerk der Banater Schwaben e.V.) şi Comunitatea Evreilor din Timişoara. Consilierea tehnică şi de specialitate a fost asigurată de d-na dr. Dorina Sabina Pârvulescu, dl. arhitect Mihai Botescu şi dl. Stevan Bugarski. Au colaborat o serie de istorici de artă, restauratori, bibliotecari, arhitecţi şi graficieni precum: d-na dr. Adriana Buzilă, Angela Horvath, Silvia Trion, Nicoleta Demian, Mihai Opriş, Ciprian Glăvan, Zoran Markov, Florin-Corneliu Popovici, Ioan Oprescu, Cristian Buzilă, Helmut Kierer, Jakob Ribis, Sipos Enikő şi mulţi alţii.
Expoziţia poate fi admirată şi vizitată la Episcopia Romano-Catolică de Timişoara, str. Augustin Pacha, nr. 4. după următorul program: marţi-sâmbătă între orele 10.00-16.00 şi duminică între orele 11.00-15.00. În zilele de luni expoziţia este închisă. Ghidajele sunt oferite cu precădere grupurilor, fiind preferată o anunţare prealabilă a acestora. Intrarea este liberă pentru toţi vizitatorii. (text: Claudiu Călin, custode al expoziţiei; foto: Miodrag Radovan)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 836, Ultimul acces: 2026-10-26 12:44:45

Timp total: 0.05s...

[]:1