Prima săptămână din Postul Mare la Catedrala Episcopală din Oradea - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Prima săptămână din Postul Mare la Catedrala Episcopală din Oradea

[2016-03-19]
În prima săptămână din Sfântul şi Marele Post al Paştilor, la Catedrala Episcopală Învierea Domnului şi Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea, credincioşii orădeni au avut posibilitatea să ia parte la un program liturgic şi duhovnicesc intens. Prin Slujba Pavecerniţei Mari şi a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, prin Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, şi toate celelalte slujbe rânduite a fi săvârşite, credincioşii au fost chemaţi să intre în atmosfera de rugăciune şi de pocăinţă specifică acestei perioade din cursul anului bisericesc, a precizat Părintele Cristian Rus, Consilier cultural şi relaţii mass media al Eparhiei Oradiei.
În a patra zi a Sfântului şi Marelui Post al Paştilor, 17 martie 2016, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a oficiat, la noua Catedrală Episcopală din Oradea, slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia a citit ultima parte a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în prezenţa unui mare număr de credincioşi.
În cuvântul de învăţătură rostit la încheierea slujbei, Ierarhul a vorbit despre importanţa întoarcerii omului la Dumnezeu, a pocăinţei, în urcuşul duhovnicesc al Sfântului şi Marelui Post, dar şi a stării de rugăciune la care fiecare dintre noi suntem chemaţi să ajungem: „Mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a aşezat înaintea sufletelor noastre, spre luare aminte, pentru îndreptarea vieţii noastre, se cuvine acum ca toate forţele sufletului nostru, dar şi toate puterile trupeşti, să le concentrăm pentru a ne continua călătoria din vremea Sfântului şi Marelui Post, începută în urmă cu câteva zile, pentru a urca, din treaptă în treaptă, pe asprul suiş al postului, vreme în care suntem invitaţi de Sfânta Biserică să părăsim egoismul nostru, păcatele şi patimile, să ne desprindem de tot ceea ce ne desparte de Dumnezeu, pentru a ne apropia, cât mai mult şi cât mai tare, de lumina vieţii noastre, Preasfânta Treime.”
Programul liturgic şi duhovnicesc special din Sfântul şi Marele Post de la Catedrala Episcopală Învierea Domnului şi Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea va continua pe parcursul întregii acestei perioade.
* * *
Din cuvântul de învăţătură al Preasfinţitului Părinte Episcop Sofronie:
„Scopul pocăinţei noastre este întoarcerea la Dumnezeul cel Viu şi Adevărat, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, întoarcerea în comuniunea de dragoste a Preasfintei Treimi. De ce întoarcere? Pentru că noi, oamenii, prin păcatele noastre, începând cu cea dintâi greşeală a umanităţii, greşeala lui Adam, păcatul strămoşesc, am ieşit din comuniunea de dragoste a Preasfintei Treimi, iar pentru a trăi, pentru a supravieţui, pentru a rămâne în viaţă, nu doar aici pe pământ, ci şi în veşnicie, avem nevoie să ne întoarcem la Dumnezeu, să fim în comuniune cu El. Pentru aceasta ne-a creat Dumnezeu, nu ca nişte jucării în mâna Creatorului, ci ca făpturi raţionale, dotate cu libertate de alegere, dar şi cu responsabilitate, pentru ca, folosindu-ne cum trebuie de libertate şi responsabilitate, să rămânem în comuniune de dragoste cu Creatorul.”
„Prin rugăciunea de întoarcere la Dumnezeu, recunoscându-ne păcatele, în întreaga noastră făptură, şi sufletul şi trupul, facem pocăinţă. De aceea, pe lângă cuvintele rostite cu mintea şi cu gura, ne folosim de puterile trupeşti pentru a ne închina înaintea lui Dumnezeu, cu închinăciuni şi cu metanii, cu plecarea trupului şi a frunţii, până la pământ, cerând iertare lui Dumnezeu şi arătând că avem nevoie de mila Lui, de puterea Lui, de harul Lui, de iertarea şi dragostea Lui, care ne ridică, pentru că închinăciunea şi metania nu este doar într-un singur sens, spre pământ, ca cerere de iertare, ci şi ridicarea în picioare, îndreptarea noastră, însemnând prin aceasta îndreptarea firii noastre omeneşti, deşirată prin păcat, ridicată şi înălţată la demnitatea cea dintâi pentru care am fost creaţi.”
„În rugăciunea noastră, prin urmare, participă şi sufletul şi trupul. Numai că noi nu suntem singuri în rugăciunea de pocăinţă. Toţi în Biserica luptătoare ne pocăim în aceste zile, dar împreună cu noi se roagă, pentru noi, cei din ceruri, din Biserica triumfătoare. Slujba Pavecerniţei celei Mari, pe lângă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, în primele patru zile ale Sfântului şi Marelui Post, are şi invocări, litanii, ale Maicii Domnului, ale puterilor cereşti, ale Sfântului Ioan Botezătorul, ale proorocilor, ale apostolilor, mucenicilor, cuvioşilor, ocrotitorilor bisericilor, în cazul nostru Sfinţii Ierarhi Nicolae, Spiridon, Nectarie şi Andrei al Transilvaniei, chemări în ajutor ale sfinţilor, în rugăciunea noastră, ca ei, prin rugăciunea lor, să se adauge rugăciunii noastre, ceea ce înseamnă că, pe lângă Biserica luptătoare, adică noi cei de pe pământ, în stare de rugăciune şi de pocăinţă, în umilinţă, îngenunchiaţi cu smerenie înaintea lui Dumnezeu, îi avem împreună cu noi la rugăciune pe cei din ceruri, pe sfinţii din Biserica triumfătoare.”
„Aşadar, rugăciunea cea mare la care participăm înseamnă nu doar ore mai multe petrecute în biserică, nu doar slujbe mai lungi, foarte frumoase şi extraordinar de bogate, ci o stare de rugăciune care trece de limitele minţii, ale gândului, ale cuvintelor, la toate facultăţile sufletului. Starea de rugăciune este cea care nu se limitează la cuvintele simple ale rugăciunii, ci la dispoziţia sufletului şi a trupului, în aşa fel încât întreg omul este aşezat înspre rugăciune, adică în deschidere faţă de Dumnezeu. De fapt, starea de rugăciune este starea firească a omului, dialogul de dragoste dintre Dumnezeu şi om.”

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 4095, Ultimul acces: 2026-09-22 11:38:05