Regulamentul de organizare şi funcţionare a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe

[2016-03-14]

Articolul 1
Introducere
Prin Harul Preasfintei Treimi, Sfântul şi Marele Sinod este o expresie autentică a tradiţiei canonice şi a practicii bisericeşti dintotdeauna pentru funcţionarea sistemului sinodal în Biserica una, sfântă, sobornicească şi apostolească. El este convocat de Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic, cu acordul Preafericirilor lor, toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale locale recunoscute de toţi şi este constituit din membrii desemnaţi de toate Bisericile Ortodoxe locale.
Articolul 2
Convocarea Sinodului
Convocarea Sinodului este anunţată prin scrisori patriarhale emise de Patriarhul Ecumenic şi adresate tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Autocefale locale, prin care:
se anunţă încheierea pregătirii presinodale a elementelor de pe ordinea de zi a Sinodului, aprobată la nivel panortodox;
este fixat timpul şi locul întrunirii Sinodului, cu acordul Preafericirilor lor, toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale locale, şi
invită Bisericile Ortodoxe Autocefale locale, în conformitate cu hotărârile luate la nivel panortodox, la Sinaxele Preafericiţilor Întâistătători, să-şi numească reprezentanţii lor la Sinod.
Articolul 3
Structura Sinodului
Membrii Sinodului sunt ierarhii desemnaţi de fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală, în calitate de delegaţi;
Numărul membrilor a fost fixat în timpul Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale din luna martie 2014, la Fanar;
Delegaţiile pot fi însoţite de consilieri speciali, clerici, monahi sau laici, însă numărul acestora nu poate depăşi în mod normal numărul de 6 (şase) membri. Sunt invitaţi, de asemenea, trei asistenţi (personal auxiliar) din partea fiecărei Biserici Ortodoxe Autocefale;
Consilierii speciali pot participa la sesiunile plenare ale Sinodului, fără dreptul de a lua cuvântul sau de a vota, însă trebuie să asiste Secretariatul Sinodului sau Comisiile sinodale în lucrările lor, cu dreptul de a lua cuvântul şi de a exercita funcţiile specifice, care le sunt încredinţate;
Pe durata Sinodului, fiecare Întâistătător poate să aibă în spatele lui unul, sau, dacă este posibil, doi ierarhi membri ai delegaţiei Bisericii sale. Datorită multiplelor sale obligaţii, Preşedintele poate avea în preajma sa doi ierarhi şi un secretar; toţi consilierii se vor instala în spatele Întâistătătorilor lor;
Dacă un Întâistătător al unei Biserici locale este împiedecat să participe la Sinod sau la una din sesiunile sale, el trebuie să fie înlocuit de un alt ierarh al Bisericii sale, conform practicii acesteia.
Articolul 4
Preşedinţia Sinodului
Preşedinţia Sinodului este exercitată:
de către Patriarhul Ecumenic. Întâistătătorii celorlalte Biserici Ortodoxe locale sunt aşezaţi la dreapta şi la stânga sa, potrivit ordinii Sfintelor Diptice ale Patriarhiei Ecumenice;
membrii delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe locale sunt aşezaţi, potrivit ordinii Sfintelor Diptice, la locul atribut lor în sala sfântă unde se desfăşoară întrunirile Sinodului; în apropierea delegaţiilor sunt plasaţi şi consilieri speciali ai fiecărei delegaţii, pentru a facilita colaborarea cu ei.
Articolul 5
Competenţele preşedintelui
Preşedintele Sinodului:
declară deschiderea şi închiderea lucrărilor Sinodului;
cooperează cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale la planificarea lucrărilor privind temele înscrise pe ordinea de zi a Sinodului, precum şi la soluţionarea imediată a oricărei probleme de procedură şi de funcţionare a Sinodului;
aprobă programul vieţii cultice a membrilor Sinodului;
conduce dezbaterile fiecărei şedinţe, oferind, dacă este cazul, comentarii pentru o mai bună coordonare a dezbaterilor potrivit misiunii Sinodului;
dă cuvântul membrilor Sinodului şi garantează respectarea strictă şi aplicarea corectă a principiilor prezentului Regulament, pentru o bună desfăşurare a lucrărilor, potrivit regulii bisericeşti;
coordonează lucrările Secretariatului Panortodox al Sinodului.
Articol 6
Secretariatul Sinodului
Secretariatul Sinodului este un organism Panortodox, respectiv:
este compus din câte un ierarh din fiecare delegaţie, precum şi din secretarul pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod, care supervizează lucrările Secretariatului, şi
membrii Secretariatului sunt asistaţi în activitatea lor de consilieri ad-hoc, clerici, monahi sau laici, aleşi dintre consilierii delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe locale. Aceştia trebuie să asiste Secretariatul Panortodox în activitatea sa foarte vastă şi polivalentă. Numărul acestor consilieri nu poate fi mai mare de doi din fiecare delegaţie.
Articolul 7
Competenţele Secretariatului Sinodului
Competenţele Secretariatului Sinodului sunt de:
a constitui dosarele cu materialul elaborat în perioada presinodală de pregătire a textelor privitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului, în limbile de lucru stabilite;
a asuma sarcina de a întocmi procesele verbale ale lucrărilor Sinodului;
a asista în lucrările lor Plenul şi Comisiile Sinodului;
a asigura buna funcţionare a sistemului de interpretare simultană a dezbaterilor Sinodului în limbile oficiale;
a forma Comitete speciale atât pentru redactarea Comunicatelor destinate unei informări imediate a opiniei publice cu privire la desfăşurarea lucrărilor Sinodului, cât şi pentru pregătirea Mesajului acestuia;
a informa în mod corect observatorii oficiali ai altor Biserici sau Confesiuni creştine, furnizându-le dosare referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului; şi de
a reglementa imediat orice chestiune practică sau procedurală neprevăzută.
Articolul 8
Lucrările Sinodului
Lucrările Sinodului încep şi se încheie prin oficierea Dumnezeieştii Liturghii panortodoxe, prezidată de Patriarhul Ecumenic, cu participarea tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, sau a reprezentanţilor lor, urmând ordinea Sfintelor Diptice ale Patriarhiei Ecumenice;
se desfăşoară în şedinţe plenare sau pe comisii sinodale, conform programului lucrărilor elaborat pentru ele şi referitor la temele de pe ordinea de zi, ale căror texte au fost unanim aprobate de Conferinţele Panortodoxe Presinodale şi de Sinaxele Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale;
nu pot fi introduse pentru a fi dezbătute la Sinod texte care nu au fost aprobate în unanimitate de Conferinţele Panortodoxe Presinodale şi de Sinaxele Întâistătătorilor sau teme noi, cu excepţia Mesajului final al Sinodului al cărui proiect trebuie pregătit de un Comitet special cu o săptămână înainte de convocarea Sinodului cu aprobarea Întâistătătorilor, şi
cu excepţia sesiunilor de deschidere şi de închidere ale Sinodului, toate celelalte sesiuni se vor desfăşura cu uşile închise.
Articolul 9
Desfăşurarea dezbaterilor
Dezbaterile se desfăşoară în limbile oficiale ale Sinodului, respectiv: greacă, rusă, franceză şi engleză, ca şi în limba arabă ca limbă de lucru, pentru care se va asigura un sistem de interpretare simultană.
Temele sunt dezbătute în ordinea în care figurează pe agenda Sinodului; discuţiile se poartă în mod strict doar supra temei desemnate pentru fiecare sesiune de lucru.
Orice intervenţie în afara subiectului este interzisă, cuvântul fiind retras, prin intervenţia Preşedintelui, cu excepţia unei intervenţii referitoare la procedură, sau de natură personală; de aceea, în acest caz, cel care solicită cuvântul trebuie să indice care din dispoziţiile Regulamentului, după părerea sa, a fost încălcată.
Articolul 10
Participarea membrilor la dezbateri
Intervenţiile pe parcursul lucrărilor Sinodului sunt libere, dar nimeni nu poate vorbi înainte de a solicita şi a primi permisiunea din partea Preşedintelui Sinodului.
Dorinţa exprimată de un membru al Sinodului de a participa la discutarea unei teme anume este declarată prin prezentarea unei note scrise reprezentantului competent al Secretariatului Sinodului, care ţine lista de priorităţi a celor care manifestă dorinţa de a vorbi şi o supune Preşedintelui Sinodului.
Durata intervenţiei fiecărui orator în timpul dezbaterilor nu poate depăşi 10 minute; luarea cuvântului din nou, dacă sunt solicitate unele explicaţii suplimentare sau dacă acestea sunt socotite ca fiind necesare şi utile de către Preşedintele Sinodului, nu poate depăşi 5 minute. Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale au la dispoziţia lor o perioadă dublă de timp pentru intervenţii.
Orice discuţie în contradictoriu sau orice dispută personală între membrii Sinodului este interzisă, fiind nu numai străină, ci şi contrară misiunii Sinodului.
Articolul 11
Modificări aduse textelor
În cursul dezbaterilor asupra fiecărei teme, propunerile de amendamente, de corecturi, sau de adăugiri la textele aprobate în unanimitate de Conferinţele Panortodoxe Presinodale şi de Sinaxele Întâistătătorilor, referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului, sau la textul Mesajului Sinodului:
sunt depuse la Secretariatul Sinodului de delegaţiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pentru a fi supuse Plenului de către Preşedinte pentru ratificarea lor oficială printr-o decizie sinodală;
Aprobarea acestor amendamente, după încheierea dezbaterilor asupra lor, este exprimată, potrivit practicii stabilite la nivel panortodox, prin principiul unanimităţii delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Aceasta înseamnă că amendamentele care nu au fost acceptate în unanimitate nu sunt aprobate.
Articolul 12
Votul şi aprobarea textelor
Votul referitor la textele dezbătute şi revizuite de Sinod, cu privire la temele de pe ordinea de zi:
se referă la fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală şi nu la fiecare membru din delegaţiile la Sinod, conform deciziei unanime luate în acest sens la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, (potrivit căreia fiecare Biserică Autocefală dispune doar de un singur vot);
Votarea textelor de către Biserici la Sinod şi nu de membrii delegaţiilor nu exclude posibilitatea unei poziţii negative din partea unuia sau a mai multor ierarhi din delegaţia unei Biserici Ortodoxe Autocefale cu privire la amendamentele aduse, sau chiar la un text, în general. Acest dezacord este înscris în Actele (Procese Verbale) Sinodului şi
evaluarea acestor dezacorduri este o chestiune internă a Bisericii Autocefale, în care acestea se manifestă, care îşi poate fundamenta votul său final pe principiul majorităţii interne, exprimat de Întâistătătorul ei şi din aceste motive trebuie acordat spaţiul şi timpul necesare pentru consultaţiile legate de această situaţie.
Articol 13
Aprobarea şi semnarea textelor
Textele aprobate în unanimitate privind temele înscrise pe ordinea de zi a Sinodului, elaborate în cele patru limbi oficiale şi având aceeaşi validitate:
sunt semnate de toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pe toate paginile şi în toate limbile oficiale ale Sinodului, iar la sfârşit sunt semnate de Preşedinte şi de toţi membrii Sinodului;
Deciziile sinodale semnate, ca şi Mesajul Sfântului şi Marelui Sinod, sunt trimise prin scrisori patriarhale ale Patriarhului Ecumenic către toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, care trebuie să le comunice Bisericile lor. Aceste texte au o autoritate panortodoxă.
Articolul 14
Participarea observatorilor
Observatorii altor Biserici şi Confesiuni creştine, precum şi persoane ale organizaţiilor inter-creştine pot asista la sesiunile de deschidere şi de încheiere ale Sinodului, fără dreptul de a lua cuvântul sau de a vota.
Articolul 15
Redactarea Actelor (proceselor verbale şi documentelor)
Dezbaterile Sinodului vor fi înregistrate şi editate prin purtarea de grijă a unui Comitet Panortodox special al Secretariatului Sinodului, desemnat printr-o decizie a Întâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, cu scopul de a publica procesele verbale în limbile oficiale şi de a fi comunicate tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale.
Articolul 16
Informarea presei
Prin hotărârea Preşedintelui, cu acordul celorlalţi Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, este înfiinţat un Comitet format din patrusprezece membri ai Sinodului, câte unul pentru fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală, însoţiţi de consilieri speciali, care va informa în mod constant mass-media cu privire la desfăşurarea lucrărilor Sinodului.
Numai jurnaliştii acreditaţi de o manieră potrivită de Secretariatul pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod pot asista la sesiunile de deschidere şi de încheiere ale Sinodului.
Chambésy, 27 ianuarie 2016
Semnează:
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preşedinte
În numele Patriarhului Teodor al II-lea al Alexandriei, Mitropolitul Gabriel de Leontopolis
Reprezentantul Patriarhiei Antiohiei nu a semnat acest document
În numele Patriarhului Teofil al III-lea al Ierusalimului, Arhiepiscopul Aristarh de Constantina
Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii
Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României
Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei
Preafericitul Părinte Ilia al II-lea, Patriarhul Georgiei
Preafericitul Părinte Hrisostom, Arhiepiscopul Noii Justiniane şi al întregului Cipru
În numele Preafericitului Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, Mitropolitul Gherman de Elis
În numele Preafericitului Părinte Sava, Mitropolitul Varşoviei şi al întregii Polonii, Episcopul Gheorghe de Siemiatycze
Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei şi al întregii Albanii
Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop de Prešov şi Mitropolit al Ţinuturilor Cehiei şi al Slovaciei.
(Traducere din limbile franceză şi engleză de: Pr. Prof. Viorel Ioniţă)
FOTO: Academia Ortodoxă din Creta - locaţia desfăşurării viitorului Sfânt şi Mare Sinod Ortodox

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 853, Ultimul acces: 2026-09-25 04:53:31

Timp total: 0.03s...

[]:1