Păcatele pe care le mai are de spălat Biserica pentru ora de religie (Romanialibera.ro)[2015-03-10]Aproape 90 la sută dintre elevi vor continua să participe la ora de religie. Biserica Ortodoxă Română iese astfel victorioasă în disputa care a împărţit ţara în două. Dar ce vor învăţa copiii români la ora de religie de acum încolo? Unde este locul potrivit pentru „Tatăl nostru“ şi „Înger, îngeraşul meu?“ La şcoală sau la biserică?Mirela P., din Slobozia, a ales să nu îşi înscrie fiica de clasa a II-a la ora de religie. Alexandra a devenit astfel unul dintre cei 242.401 copii ai căror părinţi au spus “nu” religiei. Felicia B., din Ploieşti, a optat în favoarea acestei materii, iar ambii săi copii se alătură astfel celorlalţi 2.123.683 de elevi care vor continua să asiste la lecţia de religie. În ultimele săptămâni, cele două mame şi-au cântărit opţiunile. “Educaţia religioasă trebuie făcută acasă, în maniera pe care o alege familia. Nu sunt de acord ca fiica mea să fie notată la religie. Noi ne ducem copiii la biserică. Alexandra s-a împărtăşit săptămâna trecută pentru că a vrut să o facă. Č?i crede în Dumnezeu pentru că i s-a dat libertatea să o facă, în felul ei, nu cum spun canoanele bisericeşti. Nu sunt de acord să asocieze religia cu un Foarte bine sau Insuficient”, spune Mirela P. De cealaltă parte, Felicia B. a ales ca fiica şi fiul ei să continue să participe la ora de religie, lucru pe care cei mici şi l-au dorit. “Au spus că le place pentru că află lucruri interesante, profesorul le spune poveşti. Ei merg la biserică de Paşte şi de Crăciun. Č?tiu Tatăl Nostru şi rugăciuni gen «Înger, îngeraşul meu», dar nu îi văd ca pe alţi copii care mulţumesc pentru bucate la masă şi spun rugăciuni. Nu cred că trebuie să mă impacientez”, spune Felicia B. Felicia B. nu a găsit vreun cusur metodei de predare şi materialelor didactice, în timp ce Mirela P. spune că profesorul de religie al fiicei sale, care este şi preot, nu explică pe înţelesul celor mici şi uneori se răsteşte, în timp ce materialele didactice “manipulează copiii şi le pot crea sentimente de vinovăţie, îi învaţă să fie supuşi, temători”. Argumentele fiecărei părţi au fost îndelung analizate şi cântărite, iar la final o decizie a fost luată. Acum, după săptămâni de controversă, campanii şi dezbateri, s-a tras linie şi s-a numărat: 90 la sută dintre părinţi îşi vor copiii la religie, spun cifrele Ministerului Educaţiei. Biserica Ortodoxă Română a câştigat lupta dusă în ultimele luni. Dar dezbaterea nu ar trebui să se oprească aici, spun specialiştii chestionaţi de România liberă. Ce vor învăţa copiii la ora de religie? Ce se va schimba în metoda de predare? Va fi deschisă BOR la reforma cerută de confruntările din ultimele zile? Liana Stanciu: „A fost ca un duş rece această perioadă“ Primii care cer o îmbunătăţire a orei de religie sunt chiar cei care au susţinut-o în toată această perioadă. Astfel, preşedintele Asociaţiei Părinţilor pentru Ora de Religie (APOR), vedeta radio Liana Stanciu, spune că nu sunt puţine aspectele care trebuie schimbate. “E clar că a fost momentul în care lucrurile s-au zguduit puţin. A fost ca un duş rece această perioadă. Eu am fost destul de puţin în contact cu mai-marii Bisericii, dar cei cu care am putut avea schimburi de idei recunosc că e clar că trebuie să îmbunătăţim”, spune Stanciu. Lipsa unor manuale de calitate, cadre didactice nepregătite, discriminarea copiilor de alte culte sunt câteva dintre punctele sensibile, spune preşedintele APOR. “Au fost foarte mulţi părinţi care au reclamat diverse lucruri. Greşeli cu voinţă, greşeli fără voinţă. (…) Mama unei fetiţe clasa zero sau întâi ne-a scris despre faptul că trebuiau să citească nişte cuvinte scurte scrise invers. Č?i unul dintre cuvinte era «card», şi invers e «drac». La ora de religie. Trebuie să facem o delimitare foarte clară între situaţiile care au legătură cu educaţia, cu studiul şi situaţiile cu conotaţie de glumă, cum ar fi, de exemplu, Halloween-ul”, spune Stanciu. Smaranda Enache: Locul catehizării, la biserică În 2007, organizaţia non-guvernamentală Liga Pro Europa a realizat un studiu devenit celebru despre modul în care se predă religia. Concluzia era dură: “Educaţia religioasă din şcolile publice, aşa cum se prezintă astăzi, este afectată de tendinţe şi practici care merg în sens invers drepturilor copilului, lezând demnitatea, protecţia împotriva abuzurilor, nediscriminarea, libertatea de conştiinţă, inclusiv respectul pentru opţiunile acestora. Aceste practici pot genera segregare şi sentimente de respingere faţă de copiii care provin din familii neortodoxe sau nereligioase. Aşa cum se prezintă astăzi, educaţia religioasă este confesională prin conţinut, dogmatică prin doctrină şi implică practicarea în şcoală a ritualurilor religioase. Practic, orele de religie sunt utilizate pentru catehizare şi, nu de puţine ori, pentru îndoctrinare.” Acum, opt ani mai târziu, preşedintele Ligii, Smaranda Enache, spune că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Deşi unele manuale care conţineau greşeli flagrante au fost scoase de pe piaţă ca urmare a studiului, pe fond problema a rămas aceeaşi “În momentul de faţă, în şcoli continuă să se facă o educaţie ritualică, cei mici se roagă, învaţă rugăciuni şi aşa mai departe. Aceasta este o catehizare care se petrece în continuare şi este legitimă pentru cei care doresc catehizarea, dar aceasta trebuie făcută în cadrul lăcaşelor de cult. Studiul nostru a făcut o comparaţie cu modul în care se predă religia în statele europene şi acest tip de catehizare nu este prezent în majoritatea statelor europene. Biserica ne atrage atenţia că religia se predă în toate statele europene. Este adevărat, dar modul cum se predă, ce anume se predă, diferă fundamental de ceea ce se întâmplă în România. În toate statele de democraţie avansată ritualul religios, catehizarea se face în biserică, iar şcoala oferă valorile morale şi descrierea şi istoria religiilor. Oferă acest aspect de cultură generală a religiilor, şi nu de catehizare,” spune Enache. Specialistul subliniază că, din punctul său de vedere, ar fi fost preferat ca religia în şcoală, atât de importantă pentru înţelegerea culturii lumii, să se predea fără „Tatăl nostru” şi „Înger, îngeraşul meu”. „Č?coala noastră ar trebui să rămână neutră din punct de vedere ritualic şi în şcoli să se predea o cultură generală a religiilor, introducerea în propria religie, dar şi în valorile tuturor religiilor importante,” spune Enache. Profesor de religie, doar cu binecuvântarea Bisericii Pentru ca o persoană să poată preda religia, ea trebuie să aibă studii teologice, să urmeze un modul pedagogic şi, nu în ultimul rând, să aibă binecuvântarea Bisericii. Astfel, este singurul obiect de studiu din programa şcolară pentru care cadrul didactic care o predă are nevoie şi de acordul unei entităţi exterioare şcolii şi sistemului de învăţământ de stat. „Din păcate, în România nu ajunge să fii absolvent de teologie ca să poţi preda, mai trebuie şi să fii aprobat de cultul a cărei religie o predai. Ceea ce este o chestiune ieşită din comun, pentru că nici un alt obiect de studiu nu se cere să ai o aprobare în afară de diploma pe care ţi-a dat-o statul român,” spune preşedintele Pro Europa, dând exemplul unei femei divorţate căreia Biserica Catolică nu i-a permis să predea religia. “Atunci la ce bun să mai ai o diplomă în România, dacă poate Biserica să-ţi interzică să ţi-o pui în valoare?,” spune Enache. Mesajul ei către reprezentanţii cultelor din România este că toate taberele acestei dispute vor “ca tinerii pe care îi formăm să fie fiinţe armonioase, tolerante şi bune”. „Este timpul să reflectăm fără patimă şi fără excomunicări asupra unui subiect important pentru societatea noastră: cum predăm religia, ce valori conţine predarea religiei şi cum să facem ca acest lucru să nu conducă la discriminare şi intoleranţă,” spune Enache. Miclea: BOR ar trebui să fie îngrijorată Sunt pregătiţi şcolarii de vârste mici să înveţe despre ce este fiinţa şi ce este Dumnezeu? Sau ar trebui religia predată doar la liceu, precum alte obiecte de studiu care presupun o profunzime a gândirii, precum filosofia şi psihologia? La aceste întrebări îi îndeamnă pe părinţi profesorul Mircea Miclea să găsească răspunsuri. Fost ministru al Educaţiei şi fost consilier prezidenţial pe domeniul educaţie, Miclea reproşează Ministerului Educaţiei că a forţat mâna părinţilor să aleagă religia. “Ei au fost în situaţia de a alege religie sau nimic. Religie sau «copilul dumneavoastră stă nesupravegheat, stă pe coridor sau în curtea şcolii.» De la bun început, opţiunea a fost distorsionată,” spune Miclea, potrivit căruia în timpul mandatului său de ministru (decembrie 2004-noiembrie 2005) s-au dat primele semnale referitoare la calitatea slabă a cadrelor didactice care predau religia. Mai-marii bisericii nu ar trebui să se bucure de numărul mare de părinţi care au optat în favoarea religiei, ci din contră, spune Miclea. “Biserica ar trebui să se îngrijoreze.Vor fi mai mulţi atei. Realitatea arată că aceia care nu au beneficiat de studiul formal al religiei, în timpul comunismului, sunt acum cei mai religioşi,” spune Miclea, în prezent profesor de psihologie la facultatea de profil din cadrul Universităţii Babeş Bolyai. Profesorul dă exemplul introducerii religiei ca obiect de studiu obligatoriu în Marea Britanie, în anii ’40. Astfel, în 1940 erau 142.294 de tineri care urmau ritualul de confirmare la biserică, iar în 1997, după peste 50 de ani de religie ca disciplină obligatorie, numărul lor scăzuse la 40.881. Miclea îi sfătuieşte pe conducătorii BOR să nu mai pună egal între disciplina religie şi religiozitate şi îşi exprimă scepticismul că mai-marii Bisericii vor accepta vreun fel de schimbare. Patriarhia: „Reforma e permanentă“ „La ora de religie nu se face îndoctrinare,” se apără Patriarhia, prin intermediul purtătorului de cuvânt, părintele Constantin Stoica. Acesta transmite că procentul de 90 la sută în favoarea orei de religie „obligă şi responsabilizează.” Procesul de îmbunătăţire a modului în care se predă religia este o preocupare permanentă. Copiii sunt mai precoce, realităţile se schimbă. Dar la ora de religie, copiii sunt educaţi în spiritul valorilor umane, spune Stoica. Acesta admite că unele manuale, acum scoase din uz, au conţinut exemple nepotrivite, dar atrage atenţia că Patriarhia nu editează manuale, ci doar edituri private, iar apoi acestea sunt aprobate de Ministerul Educaţiei. Fără religie, copiii nu se pot înţelege pe sine, nu-şi pot cunoaşte aproapele şi nu pot fi toleranţi, conchide părintele. Autor: Andreea Pocotila Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 1015, Ultimul acces: 2026-09-20 10:33:07
|
Timp total: 0.03s...
[]:1