Slujbele Postului Mare, o pedagogie a pocăinței[2013-03-21]Postul Sfintelor Paști reprezintă o perioadă cu totul deosebită din viața liturgică a Bisericii Ortodoxe. Slujbele oficiate cu acest prilej au rolul de a pregăti credincioșii prin pocăință și rugăciune pentru a întâmpina cu bucurie Marele Praznic al Învierii Domnului.În toate bisericile ortodoxe sunt oficiate în aceste zile slujbe specifice Postului Mare, precum Liturghia Darurilor înainte sfințite a Sfântului Grigorie Dialogul, Canonul Sfântului Andrei Criteanul, dar și rugăciunile Sfântului Efrem Sirul. Acestea au semnificație aparte, fiind în strânsă legătură cu actele de nevoință la care sunt chemați credincioșii, mai precis ajunarea, postul și rugăciunea, toate încununate de pocăință. Referitor la folosul duhovnicesc al acestora, părintele arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timișoarei, a precizat că există o adevărată pedagogie a pocăinței, întâlnită încă din Vechiul Testament și continuată în Legea cea Nouă, care are rolul de a apropia omul de Dumnezeu, de a-l face mai sensibil comunicării Harului Divin. În raport cu etica creștină oamenii nu se disting în analogie cu virtuțile sau răutățile lor, ci prin dispoziția lor de a se pocăi sau a stărui în păcat. Pedagogia pe care a implementat-o Dumnezeu prin lege și profeți poporului său ales a rodit acolo unde oamenii s-au lăsat călăuziți spre pocăință. Pedagogia care se exercită de către Biserică rodește acolo unde oamenii sunt călăuziți de metanoia, de pocăință. De altfel, unicul mijloc care îi stă la dispoziție omului pentru a răspunde chemării lui Dumnezeu de a primi Harul Său nu este calitatea eticii, ci metanoia, pocăința acestuia, a menționat arhim. Simeon Stana. Toate slujbele Postului Mare au un pronunțat caracter penitențial, dar și o semnificație specială. Dintre cele mai importante slujbe și bogate în semnificații sunt Liturghia Darurilor și Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Aceste slujbe, reprezentative pentru perioada postului, contribuie în mod deosebit la înaintarea omului spre Dumnezeu, prin pocăință curată și asceză. Același scop, bineînțeles integrat logicii și scopului cultului creștin, îl are și Canonul cel Mare al Sfântului Andrei, Episcopul Cretei. Întreaga anamneză vetero și neo-testamentară mobilizează conștiința creștinului către argumentele care îi pot determina îndreptarea minții, frângerea inimii și lucrarea faptelor ziditoare de cer în ființa însăși a omului. Scopul prin urmare al exercițiului cultic al bisericii, având în vedere inclusiv textul Canonului Mare, nu este simpla determinare etică sau pietistă, ci dezrădăcinarea omului din mlaștina urât mirositoare și putredă a descompunerii omului prin păcat și altoirea prin firea viu lucrătoare prin har a Fiului lui Dumnezeu înomenit în Iisus Hristos. Prin urmare, exercițiul cultic al Postului Sfintelor Paști, cuprinzând Canonul cel Mare, ajunările cu Liturghia împărtășirii Darurilor înainte sfințite și metaniile rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, deschide sufletul și sădește în făptura omenească Harul Divin lucrător de nemurire, de dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt, a mai spus arhim. Simeon Stana. (Articol publicat în "Ziarul Lumina" din data de 21 martie 2013) Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 888, Ultimul acces: 2026-05-21 03:46:09
|
Timp total: 0,32s...
[]:1