© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Patriarhia Română are încasări ce stârnesc invidia multor firme autohtone[2012-07-18]Scris de Andreea VîrîciDin lumânări şi calendare, din pelerinaje şi cherestea, dar şi din donaţii şi sponsorizări publice şi private, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri. Ca orice persoană juridică şi Patriarhia Română şi-a înregistrat datele financiare la ministerul de Finanţe.Conform cifrelor, anul trecut, veniturile totale au depăţit 87 de milioane de lei. Astfel în anul 2011, Administraţia Patriarhală a realizat un profit net de aproape 28 milioane de lei şi cheltuieli de 59.125.434 de lei, după ce în 2010 cheltuise 34.876.221 de lei. De la an la an,veniturile cresc considerabil, cele 87 de milioane de lei realizate anul trecut fiind cu aproape 60 de milioane de lei mai mari decât veniturile anului anterior, când Patriarhia realizase 27.285.500 de lei. Dacă am facem o comparaţie şi considerăm Administraţia Patriarhală o companie privată atunci ar fi de talia McDonald's România dar cu peste 5 milioane de lei mai mare decât aceasta, având în vedere că cea din urma a făcut un profit brut de 22.268.012 de lei. Patriarhia Română este formată din totalitatea Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor de pe tot cuprinsul României, plus comunităţile din diasporă, care la rândul lor sunt formate din parohii. Administraţia Patriarhală, cu sediul în Dealul Mitropoliei, este formată din: Cancelaria şi Biblioteca Sfântului Sinod, Atelierele,Editura şi Tipografia Institutului Biblic plus încă 10 sectoare precum cel teologic-educaţional, social-filantropic, economic-financiar, patrimoniu cultural, relaţii bisericeşti şi interreligioase, comunităţi externe, comunicaţii şi relaţii publice - Centrul de presă BASILICA, Stavropighii şi centre sociale, Pelerinaje, Monumente şi Construcţii Bisericeşti . Nici Arhiepiscopia Bucureştilor nu stă rău care în 2011 a realizat un profit de 1.208.080 de lei, după ce a încasat venituri de 34.776.760 de lei şi a cheltuit 33.568.680 de lei dar cu mult mai prost decât în 2010 când excedentul financiar fusese de 6.727.457 de lei, cu peste 5 milioane de lei mai mult decât în 2011. Bani in plus au fost aduşi şi de Basilica Travel, firma prin care Patriarhia Română organizează pelerinaje aceasta triplându-şi profitul în 2011, ajungând de la 10.818 lei în 2010 la 37.140 lei. Despre Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti nu putem discuta, aceasta nu şi-a mai depus bilanţul din 2009 iar Patriarhia şi episcopiile, arhiepiscopiile ori mitropoliile din cadrul BOR au raportat in 2010 venituri de 350 de milioane de lei şi profitul brut total înregistrat în 2010 de principalele eparhii din România (ortodoxe, catolice, protestante şi neo-protestante) a fost de 80 milioane de lei. Bani din orice La toate acestea se adaugă şi încasările entităţilor mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum şi ale companiilor deţinute de biserici care totalizează şi ele, cu siguranţă, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu ştiu nici autorităţile, având în vedere că multe entităţi religioase nu-şi depun bilanţurile iar pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt şi destui bani negri. Asta nu este însă tot, bisericile nu câştigă doar din taxe, donaţii ori vânzarea produselor de cult. La Iaşi, de pildă, Centrul de Conferinţe „Providenţa“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol şi-a deschis hotel şi bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deţine un hotel de patru stele, un restaurant şi o autoservire, în timp ce alte entităţi religioase deţin acţiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Să nu uitam totuşi celebrele afaceri ale bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre şi clădirile retrocedate care acum sunt închiriate precum şi terenurile agricole care aduc şi ele bani buni. Nu în ultimul rând, cultele obţin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical iar proiectul de buget pentru acest an, 2012 , a păstrat la fel contribuţia statului la lefurile preoţilor, dar a redus totuşi restul finanţărilor acordate, suma totală scăzând la circa 261 milioane lei. Sursa: www.culte.ro Contor Accesări: 899, Ultimul acces: 2026-09-27 07:25:37
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
