© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ocrotitorul Catedralei patriarhale şi al Bucureştilor, sărbătorit astăzi[2009-10-27]Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Catedralei patriarhale şi al Bucureştilor, este cinstit astăzi, 27 octombrie. Încă de vineri, 23 octombrie, pelerinii s-au aşezat la rândul ce duce spre racla cu sfintele sale moaşte, informează cotidianul „Ziarul Lumina”. Au venit din toate colţurile ţării, chiar şi de peste hotarele ei. Sfântul îi adună în jurul său, nu de azi, de ieri, ci de peste 200 de ani. Din 1792 este considerat ocrotitor al Bucureştiului. Pelerinii primesc de la moaştele sale făcătoare de minuni vindecarea bolilor trupeşti şi pleacă uşuraţi, senini, luminaţi şi îndreptaţi prin rugăciunile şi binecuvântarea Sfântului. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea dinastiei româneşti a Asăneştilor. Acesta a fost păstor al vitelor din satul său Basarabi, din dreapta Dunării, vizavi de oraşul Giurgiu. La vârsta maturităţii s-a retras la mănăstire şi apoi în pustie, unde a şi murit. Peste câteva sute de ani, pe timpul stăpânirii turceşti în Peninsula Balcanică, moaştele sale neputrezite au fost descoperite în albia râului Lom şi duse în satul Basarabi. Auzind despre această descoperire, domnul creştin al Ţării Româneşti a trimis meşteri şi bani pentru a ridica acolo o biserică, unde să fie aşezate moaştele Sfântului. În vremea războiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltacov a trecut Dunărea, călcând Rusciucul şi o serie de sate, între care şi Basarabi. Găsind moaştele Sfântului Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat şi le-a adus la Bucureşti, în Catedrala Mitropoliei, cu gândul de a le duce în Rusia. Însă, Sfântul nu a mai voit să plece. La rugămintea bogatului şi influentului boier român Hagi Dimitrie, de a nu înstrăina sfintele moaşte, generalul rus le-a dăruit bucureştenilor. Ca ocrotitor al Bucureştiului a păzit ca un străjer, de pe Dealul Patriarhiei, locuitorii de pe malurile Dâmboviţei. În vremurile de necaz, racla cu sfintele sale moaşte era scoasă în procesiune pe străzile Capitalei. Aşa s-a întâmplat în timpul epidemie de ciumă bubonică din anii 1813-1814, numită şi „ciuma lui Caragea“ (pe atunci era domnitor Ioan Gheorghe Caragea). Mureau zeci de oameni zilnic. La cererea domnului, s-a făcut procesiune cu moaştele Cuviosului Dimitrie. Drept răsplată pentru ajutorul invocat, epidemia a scăzut în intensitate, locuitorii Capitalei reuşind să scape de cumplitul blestem. Sfântul Cuvios Dimitrie a răspuns rugăciunilor credincioşilor şi pe timp de secetă, când sub domnia lui Grigore Ghica, pe la 1827, în Muntenia, lipsa apei făcuse ravagii mari în agricultură. Legat de procesiunea de atunci a rămas şi o întâmplare hazlie. Ploaia a căzut chiar din timpul pelerinajului, încât „Vodă, boierii şi norodul care erau după Sfânt fură udaţi până la piele. Şi ploaia a ţinut trei zile, cu mici întreruperi“, aveau să scrie cronicile vremii. Şi holera din 1831 a stârpit-o rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. La cererea generalului Pavel D. Kiseleff, preşedintele Divanului Ţării Româneşti de atunci, în data de 15 septembrie, moaştele Sfântului au fost duse pe Câmpia Filaret, unde, în prezenţa autorităţilor militare ruse, a preoţilor şi credincioşilor, mitropolitul şi călugării au făcut rugăciuni pentru încetarea urgiei. „Din ziua aceea şi până la începutul lunii octombrie a scăzut repede numărul morţilor, care până atunci atinsese 160 pe zi“, mai consemnează cronicile. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 998, Ultimul acces: 2026-09-24 04:15:00
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
