Unitatea este prioritatea supremă a Pontifului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Unitatea este prioritatea supremă a Pontifului

[2009-03-13]

Lumina care vine de la Dumnezeu se stinge în acest în acest moment al istoriei, şi unitatea creştinilor este un factor cheie pentru a-l menţine pe Dumnezeu în orizontul uman, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea într-o scrisoare din 10 martie adresată Episcopilor lumii, făcută publică de Vatican în data de 12 martie, în care analizează situaţia creată în legătură cu Societatea Sf. Pius al X-lea. Papa îşi începe scrisoarea recunoscând că ridicarea în luna ianuarie a excomunicărilor din 1988 ale celor patru prelaţi ai Societăţii a cauzat 'o discuţie de o astfel de vehemenţă cum nu s-a mai experimentat de mult timp'. El a menţionat 'avalanşa de proteste' declanşată, 'a cărei amărăciune revela răni care datau de dinainte de acest moment'.
Pontiful a recunoscut că în parte această reacţie s-a datorat greşelilor făcute de Vatican. El a explicat: 'Un incident imprevizibil pentru mine a fost faptul că episodul Williamson s-a suprapus cu retragerea excomunicării. Gestul discret de milostivire către cei patru Episcopi, consacraţi în mod valid dar nu în mod legitim, a apărut pe neaşteptate ca un lucru cu totul diferit: ca o negare a reconcilierii dintre creştini şi evrei, şi deci ca o revocare a ceea ce în această materie Conciliul a clarificat pentru calea Bisericii... Mi s-a spus că urmărirea cu atenţie a ştirilor care se pot găsi prin intermediul internetului ar fi dat posibilitatea cunoaşterii oportune a problemei. Trag învăţătura ca pe viitor la Sfântul Scaun să fim mai atenţi la acea sursă de ştiri'.
Sfântul Părinte a declarat că l-a întristat reacţia unor catolici, 'care în fond ar fi trebuit să ştie mai bine cum stau lucrurile', dar 's-au gândit că trebuie să mă lovească cu o ostilitate gata de atac'. 'O altă greşeală, pentru care mă întristez sincer, constă în faptul că încărcătura şi limitele prevederilor din 21 ianuarie 2009 nu au fost ilustrate într-un mod suficient de clar la momentul publicării lor'. În această privinţă, Papa a continuat explicând în scrisoare implicaţiile ridicării excomunicării, atât pentru persoanele în cauză cât şi pentru Societatea Sf. Pius al X-lea ca instituţie.
În ciuda tulburărilor cauzate de ridicarea excomunicării, Sfântul Părinte a arătat clar că unitatea creştinilor este o prioritate papală. 'Era necesară o astfel de măsură? Constituia cu adevărat o prioritate? Nu există oare lucruri mult mai importante?', a întrebat el. Şi a răspuns că 'există lucruri mai importante şi mai urgente'. Cu toate acestea, a continuat el, 'cred că am evidenţiat priorităţile pontificatului meu în discursurile rostite de mine la început. Ceea ce am spus atunci rămâne în mod neschimbat linia mea directivă. Cea dintâi prioritate pentru Succesorul lui Petru a fost fixată de Domnul în Cenacol în mod fără echivoc: `Tu... întăreşte pe fraţii tăi` (Luca 22,32)'.
Pontiful a continuat explicând de ce este nevoie de această prioritate: 'În timpul nostru, în care în zone vaste ale pământului credinţa este în pericol de a se stinge ca o flacără care nu mai are din ce să se alimenteze, prioritatea care stă deasupra tuturor este aceea de a-L face prezent pe Dumnezeu în această lume şi de a deschide oamenilor accesul către Dumnezeu... Adevărata problemă în acest moment al istoriei este că Dumnezeu dispare din orizontul oamenilor şi că cu stingerea luminii care provine de la Dumnezeu omenirea este lovită de lipsă de orientare, ale cărei efecte distrugătoare se manifestă tot mai mult. A conduce oamenii către Dumnezeu, către Dumnezeul care vorbeşte în Biblie: aceasta este prioritatea supremă şi fundamentală a Bisericii şi a Succesorului lui Petru în acest timp. De aici derivă ca şi consecinţă logică faptul că trebuie să avem la inimă unitatea credincioşilor'.
Actele de reconciliere fac astfel parte din prioritatea reală a Bisericii, a declarat Papa. 'Că discretul gest al unei mâini întinse a dat naştere la un mare scandal, transformându-se tocmai astfel în contrariul unei reconcilieri, este un fapt de care trebuie să luăm act. Dar acum întreb: era şi este cu adevărat greşit a merge şi în acest caz în întâmpinarea fratelui care `are ceva împotriva ta` şi a căuta reconcilierea?... Poate să fie total greşit a-ţi lua sarcina de a desface înăspririle şi limitările, astfel încât să faci loc la ceea ce este pozitiv şi recuperabil pentru întreg?'
Pontiful a afirmat că el însuşi a văzut, 'în anii de după 1988, cum prin intermediul întoarcerilor comunităţilor înainte separate de Roma s-a schimbat atmosfera din interiorul lor; cum întoarcerea în marea şi ampla Biserică comună a făcut să se depăşească poziţii unilaterale şi să se desfacă înăspririle pentru ca apoi să izvorască forţe pozitive pentru întreg'. El a mai întrebat dacă putem rămâne indiferenţi în totalitate faţă de 'o comunitate în care se găsesc 491 preoţi, 215 seminarişti, 6 seminarii, 88 de şcoli, 2 Institute universitare, 117 fraţi, 164 surori şi mii de credincioşi? Trebuie cu adevărat să îi lăsăm liniştiţi să meargă în derivă departe de Biserică?'
'Mă gândesc de exemplu la cei 491 de preoţi', a continuat Sfântul Părinte. 'Nu putem să cunoaştem înlănţuirea motivaţiilor lor. Mă gândesc totuşi că nu s-ar fi decis pentru preoţie dacă, alături de diferite elemente deformate şi bolnave, nu ar fi fost iubirea pentru Hristos şi dorinţa de a-L vesti pe El şi cu El pe Dumnezeul cel viu. Putem noi pur şi simplu să îi excludem, ca şi reprezentanţi ai unui grup marginal radical, din căutarea reconcilierii şi a unităţii? Ce va urma atunci?' Papa Benedict al XVI-lea şi-a încheiat scrisoarea reflectând asupra faptului că Maria ne învaţă încrederea. 'Ea ne conduce la Fiul, în care noi toţi putem avea încredere. El ne va călăuzi - chiar şi în vremuri tulburi'.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 879, Ultimul acces: 2026-07-24 02:10:09

Timp total: 0.03s...

[]:1