Religia in Alb si Negru

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Religia in Alb si Negru - Sorin Petrof

[2009-03-01]

Mereu m-am intrebat oare de ce evreii ortodocsi, sau perciunatii, asa cum sunt alintati de catre rudele lor mai putin evlavioase, poarta acea linie de vestimentatie de tip yin si yang adica acea combinatie stridenta de alb cu negru si in care griul ar putea fi compromisul maxim acceptabil. De obicei nu exista alte nuante ci doar cele doua culori ale extremelor, care parca ar vrea sa transmita un mesaj privitorilor de rand. Cu alte cuvinte, ori e alba ori e neagra sau in varianta mioritica, laie sau balaie. Tot ce este mai colorat de atat vine de la diavolul… Deja este o platitudine afirmatia ca vestimetatia exprima o conceptie de viata, dar care cu toata rezistenta noastra la schimbare infirma totusi proverbul: “Nu haina il face pe om”. Nu il face dar il traduce, si asta gratuit, pe limba celor din jur si fara conditii absurde copyright, asa ca oricine poate sa interpreteze, dupa cum il taie pe el ratiunea, cam ce fel de om trebuie sa fie acesta.

Cam ce fel de oameni sunt evreii acestia, ma intreb si eu ori de cate ori ii observ prin anumite suburbii ale Londrei, misunand pe strazi cu pasi repezi si leganati, incercand parca sa dezlege marea contradicitie a vietii si a mortii, atunci cand palizi, ganditori si absenti se strecoara prin acest compromis numit civilizatie doar pentru a ajunge iarasi de unde au plecat acum 2000 de ani, adica tara promisa, singurul perimetru unde se simt in siguranta si acasa. Nu ma refer la Israel ci doar la un spatiu vital, un petic de cartier adaptat special pentru supraviatuirea lor si care este caracteristic oriunde in lumea aceasta: enclava. Seamana cu o insula, un fel de perimetru al neprihanirii, un complex rezidential cu circuit inchis unde doar membrii cu o cartela teologica valida si cu o conformare totala fata de codul sfinteniei au acces. Aici locuiesc sfintii zugraviti in alb si negru care isi duc pana la capat mantuirea cu frica si cutremur intr-o forma non-violenta, liber impusa de sharie iudaica. Cu alte cuvinte, hainele cele vechi ale evreilor exprima in cea mai plastica si bitonala forma conceptia lor religioasa. Viata este impartita precis in zone albe, zone negre iar atunci cand situatiile devin extrem de complexe, albul se uneste cu negrul intr-o apoteoza inevitabila pentru a degenera intr-un gri de toata frumusetea, gri cu valoare de exceptie care te scoate din incurcatura si te plaseaza iarasi in echilibrul maniheist al vietii.

Toata existenta unui evreu fundamentalist graviteaza intre ceea ce este permis, albul si ceea ce este complet interzis, adica negrul. Nu exista alte nuante iar viata trebuie reglementata de reguli si mecanisme de evitare a pacatului sau necuratiei. Respectand aceste prevederi ai sansa sa te conservi in zona de siguranta unde beneficiezi de binecuvantarea stramoseasca. Necesitatea unei enclave a neprihanirii unde sa poti evita cu succes contactul cu pacatul si necuratia a condus la aparitia produselor kosher, a vestimentatiei speciale purtatoare de virtute, a business-urilor intre membrii care vorbesc aceiasi limba guturala a afacerilor lui Itzik si Strul, a refuzului de a conduce autoturisme fabricate in Deutchland, a purtarii perucilor la doamnele evreice din categoria religioaselor de toate zilele, a scolilor ultra religioase si a dispretului pentru oricare alta forma de religie alternativa. Adica exclusiv ALB si NEGRU!

Aceiasi tendinta de rabinizare a stilului de viata religios o regasesti intr-o forma moderna si contextualizata si in cercurile si bisericile crestine, unde necesitatea formarii unui spatiu vital propice neprihanirii si sfinteniei devine un imperativ de forta majora. Teama ca nu cumva sa devenim lumesti sau necurati ne impinge deseori la inventarierea unor reguli si prescriptii, care aplicate in cantitati farmaceutice, pentru fiecare simptom real sau imaginar, sa ne ofere imunitate totala fata de virusii si bacteriile morale ale acestei lumi. Crearea unui spatiu aseptic religios a fost visul fiecarui fundamentalist crestin incepand de la Simion Stalpnicul si pana la propovaduitorii insipidului de azi imbracati invariabil in alb si negru, sau in oricare alta culoare, una mai cenusie ca alta. Rosul nu este permis sub nicio forma, nici macar in cantitati moderate si precis decupate, deoarece te-ar putea imbia la pacat. Adica mai bine sa intri incolor in imparatie decat sa arzi ca papagalul in iad!

Astept cu nerabdare manualul sfinteniei decorative in care, pe doua coloane a(i)urite, scris cu alb si cu negru, sa fie stipulate toate posibilitatile de genul asa da - asa nu, dupa formula cooperatista a protectiei muncii din intreprinderea socialista. Sau ceva de genul, cum sa nu mai pacatuiesti sanatos si ieftin, cum sa nu te mai tulbure nicio dilema morala, cum sa fii buimac de certitudini si plin de zel mistico-religios. Cum sa eviti dusul si igena, cum sa prelungesti postul pana la stafidirea dintilor, cum sa demonizezi stintele umaniste, cum sa rezisti doar cu graunte si compot si cum sa intri in coma religioasa extatica, adica un fel de nirvana de ziua a saptea in care sa ai doar viziuni si vise, singurele proiectii care-ti mai pot stimula cortexul in aceasta lume prea-colorata. Amatorii de sfintenie instant ar fi foarte recunoscatori rabinilor si carturarilor de astazi daca le-ar putea oferi intr-o varianta actualizata noile 39 de reguli de pazire a Sabatului (dedicatie speciala pentru fecioarele atipite in ziua a saptea), cele 365 de interdictii pentru evitarea constienta a pacatului (cate una pe zi, cu caracter profilactic), cele 248 de indemnuri la virtute si fapte bune (asta ca sa nu faci excese) iar toate acestea urnite de o tractiune intergrala de 1521 SP (sfinti putere, noua masura de calcul a fortei religioase) adica maximum de rezolutii pentru o viata curata si nevinovata. Odata pus mecanismul sfinteniei in miscare, teoretic ar putea deveni un perpetum mobile, care nu mai are nevoie de niciun impuls exterior atata timp cat ii sunt asigurate conditiile acestei acrobatii. Insa practic nu e chiar asa de simplu, de aceea ai nevoie mereu de un up-date religios, exact ca o versiune nefericita de Windows, care este aproximativ Vista.

De aceea as propune sa purtam uniforme religioase, incolore si eventual inodore (ar fi de preferat!), sa devenim tovarasi sau camarazi (am incercat noi cu fratia dar branza se vinde tot pe bani), sa adoptam tunsoarea si coafura koine, adica biblica si comuna, sa consumam batoane energizante de soia organica, sa ne afisam fruntea sus cu smerenie si sa fim in sfarsit egali si cuminti, poate o da Domnul si ne-o observa si pe noi. Cineva. Careva. Sau ca sa scurtez aluviunea verbala, cum sa te imbraci doar in YIN si YANG si sa nu mananci nimic intre mese!

Sorin Petrof - www.londonro.org

Sursa: www.InterCer.net

Contor Accesări: 1047, Ultimul acces: 2026-07-29 03:38:43

Timp total: 0.06s...

[]:1