Nu este nevoie de competitie între ratiune si credintã[2006-02-11]Ieri dimineatã, Papa Benedict al XVI-lea s-a întâlnit cu membrii Congregatiei pentru Doctrina Credintei, reuniti actualmente pentru adunarea plenarã. Sfântul Pãrinte i-a încurajat sã transmitã si sã pãzeascã unitatea credintei catolice, spunând cã iubirea adevãrului lui Cristos este centralã spatiului existentei umane. Papa Benedict, pe când era Cardinal Ratzinger, a condus personal acest dicaster al Vaticanului, din 1981 pânã la alegerea pe scaunul lui Petru, anul trecut.Sfântul Pãrinte a spus cã "atunci când perceptia centralitãtii credintei se diminueazã, tesãtura vietii ecleziale îsi pierde asemenea vivacitatea originalã, se deterioreazã, decãzând într-o formã de activism steril". Dacã însã adevãrul credintei ocupã un loc esential în viata crestinului, atunci existenta umanã "este revigoratã de o iubire care nu cunoaste odihnã sau limitã". Numindu-l pe Isus Cristos, "Adevãrul întrupat, care atrage lumea la El", Papa a spus cã "lumina iradiatã de Cristos este splendoarea adevãrului. Toate celelalte adevãruri sunt fragmente ale Adevãrului care este El si care conduc înapoi la El." Apoi a subliniat cã "Isus este steaua polarã a libertãtii umane, fãrã El libertatea pierzându-si directia, deoarece fãrã cunoasterea adevãrului libertatea este distorsionatã si izolatã, redusã la vointa sterilã". Papa Benedict a subliniat importanta faptului cã Isus Cristos "atrage la El toate inimile, deschizându-le si umplându-le cu bucurie". "De fapt", a spus el, "doar adevãrul este capabil sã ocupe mintea si sã o facã pe deplin fericitã", adãugând cã bucuria elibereazã sufletul de "cãtusele egoismului, fãcându-l capabil de iubire autenticã". Papa a spus delegatiei cã "iubirea de adevãr inspirã si cãlãuzeste modul în care crestinul abordeazã lumea modernã si angajamentul evanghelizator al Bisericii". Subliniind cã recentele progrese stiintifice "au ajutat la o mai bunã întelegere a misterului creatiei", Papa a spus cã acest progres "a fost uneori atât de rapid încât face foarte dificil sã recunosti cum poate sã fie compatibil cu adevãrurile privitoare la omenire si la lume, revelate de Dumnezeu". "Uneori, unele afirmatii stiintifice au fost chiar opuse unor astfel de adevãruri." În acest punct Papa Benedict a reafirmat nevoia unei mai "profunde cunoasteri a adevãrurilor descoperite de ratiune, cu certitudinea cã nu existã motiv de competitie sub nici o formã între ratiune si credintã". Sfântul Pãrinte a subliniat cã "dialogul dintre credintã si ratiune, religie si stiintã, oferã nu doar posibilitatea de a demonstra omului modern, într-o manierã mai eficientã si mai convingãtoare, cât de rezonabilã este credinta în Dumnezeu, ci si aratã cã în Isus Cristos stã deplina împlinire a tuturor aspiratiilor umane autentice. Astfel, eforturile serioase de evanghelizare nu pot sã treacã cu vederea întrebãrile ce reies din descoperirile stiintifice moderne si din dezbaterea filozoficã." Date fiind recentele discutii asupra unor teme precum planul inteligent (al creatiei), cercetãrile pe celulele rãdãcinã si clonarea umanã, multi crestini s-au implicat în disputele stiintifice, cãutând sã construiascã ceea ce Papa Ioan Paul al II-lea numea un autentic umanism crestin. Pontiful si-a încheiat discursul spunându-le membrilor Congregatiei cã "slujirea voastrã fatã de plinãtatea adevãrului este o slujire a adevãrului, si deci a bucuriei care vine din profunzimile inimii". "Din acest punct de vedere, slujirea voastrã doctrinalã poate fi la fel de bine definitã ca `pastoralã`. Slujirea voastrã este, de fapt, o slujire în directia difuzãrii luminii lui Dumnezeu în lume!" (SE06-11551) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1139, Ultimul acces: 2026-04-22 13:25:14
|
Timp total: 0,39s...
[]:1