© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Satul blestemat din Valea Erghevitei[2008-02-12]O maladie cu cauze putin cunoscute face ravagii in satele izolate din zona montana a Banatului.Boala nemiloasa numita prin partile Mehedintiului "uremie de Erghevita", cunoscuta in lumea medicala ca "nefropatie endemica balcanica", ori , mai scurt, NEB, a secerat sute de vieti in cateva decenii.Cand ajungi in zori de zi pe Balota – acolo unde se afla cel mai greu drum de cale ferata din tara – ai impresia ca te afli langa un golf marin. Apa ar fi ceata ramasa intre dealuri, unde parca este pierduta si Valea Alba, o mica halta feroviara. Daca ajungi aici inspre seara, cerul parca este contopit cu pamantul. Pe fundul unei inchipuite ape se oglindesc stelele nascand constelatii din becurile orasului de pe malul fluviului. In variata nemarginire, vezi Dunarea cum, lenevita, parca se incovoaie, se odihneste locului. Tot farmecul a durat o clipa. Drumul coboara in serpuiri stranse coasta povarnita a Balotii inspre fluviu. Facandu-l cu trenul, te infioara nu atat iuteala, sfortarile locomotivei de a frana, zanganitul vagoanelor care se ating, cat despicaturile ponoarelor adanci, rani vii in deal, guri de fiara gata sa te inghita. Nu mai bagi in seama la casutele izolate, risipite pe cate un colt mai plan ori azvarlite pe firul vailor. In apropiere, salbaticia rapelor galbui printre care sunt presarate casele din Erghevita. In goliciunea lor de rani proaspete, urme adanci de suvoaie dau glas tanguirilor locurilor carora li se atribuie o intaietate de invidiat, cauzata parca de un blestem, boala nemiloasa numita prin partile Mehedintiului "uremie de Erghevita", cunoscuta in lumea medicala ca "nefropatie endemica balcanica" ori, mai scurt, NEB. Descoperita din intamplare Boala, cu o frecventa in crestere, se intalneste in 19 comune din Mehedinti, dar si in asezari rurale din Valea Timocului, atat in Serbia, cat si in Bulgaria. Ea afecteaza grav rinichii, are o evolutie clinica spre insuficienta renala cronica ireversibila. Nici pana astazi nu s-au depistat cauzele ce o genereaza si nici perioada aparitiei ei in zonele afectate din cele trei tari balcanice. Morbiditatea si mortalitatea extrem de cunoscute, in unele perioade chiar galopante, in zonele in care boala a fost semnalata, au impus luarea in studiu a acesteia de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. In Romania, prezenta ei a fost descoperita in anul 1958. Ea a existat insa si anterior descrierii sale, mai cu seama ca in diverse istoriografii sunt consemnate acele "locuri" sau "case blestemate" unde aveau loc numeroase decese inexplicabile, asemanatoare cu aspectele observate astazi in focarele familiare de NEB de catre reputatii medici Nicolae Foarta si Misu Negoiescu de la Spitalul CFR din Drobeta Turnu-Severin. Atentia lor a fost atrasa de prezenta ingrijoratoare de "uremii" in randurile muncitorilor ceferisti din satul Erghevita, unde, in cele 162 de gospodarii, in perioada 1950-1958, au fost 52 de cazuri. Cercetand un lot de membri din familiile lucratorilor la calea ferata decedati din aceasta cauza, ei au gasit atunci un procent foarte ridicat de "albuminarii", fara alte semne clinice, incidenta cea mai mare fiind la femei (70%), iar predominanta imbolnavirilor la grupa de varsta de 30-40 de ani. Au mai Sursa: www.NewsReport.ro Contor Accesări: 1125, Ultimul acces: 2026-10-23 20:13:24
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
