© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Retrospectiva anului 2024: Care au fost principalele hotărâri luate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române[2024-12-24]de Andrei UrsuleanÎn anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis mai multe hotărâri care au influenţat semnificativ viaţa spirituală şi organizatorică a comunităţilor ortodoxe româneşti din ţară şi din diaspora. Privind în retrospectivă, deciziile Sfântului Sinod au fost luate într-o manieră treptată. Un exemplu poate fi cazul Eparhiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, care iniţial a fost înfiinţată ca episcopie, însă, ţinând cont de nevoile spirituale ale celor peste un milion de români din Regatul Unit, a fost luată decizia ridicării acesteia la rang de Arhiepiscopie. Hotărârile au fost un ansamblu de acţiuni administrative, spirituale şi pastorale, menite să răspundă nevoilor actuale ale credincioşilor români. Canonizarea a 16 mărturisitori contemporani din acest an reprezintă cel mai extins grup de sfinţi din ultimii 30 de ani şi marchează recunoaşterea oficială a sfinţeniei celor care au mărturisit Ortodoxia în închisorile comuniste. Pe de altă parte, reorganizarea eparhiilor reflectă un răspuns concret la creşterea numărului de români din diaspora şi la nevoile lor spirituale, adaptând structurile bisericeşti la realităţile demografice actuale. În esenţă, aceste decizii subliniază efortul de menţinere şi consolidare a unităţii de credinţă şi a misiunii Bisericii Ortodoxe Române în contextul contemporan. Anul Centenar 2025 În contextul în care anul viitor Biserica Ortodoxă Română va împlini 140 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei (aprilie 1885) şi 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie (februarie 1925), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat decizia ca anul 2025 să fie declarat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea. Două noi eparhii în diaspora Având în vedere numărul din ce în ce mai mare al românilor din Regatul Unit şi din Europa de Nord, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa de lucru din februarie, a luat decizia înfiinţării Episcopiei Marii Britanii şi a Episcopiei Irlandei şi Islandei. Revenind asupra situaţiei românilor din diaspora, Sfântul Sinod a hotărât în luna iulie ridicarea Episcopiei Marii Britanii la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Marii Britanii şi Irlandei de Nord. De asemenea, după clarificarea acestor aspecte, la finalul lunii octombrie, Sfântul Sinod a ales ierarhii care vor prelua din 2025 administrarea noilor eparhii din Europa Occidentală. Astfel, Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Pe de altă parte, Preasfinţitul Părinte Nectarie de Bretania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, va prelua Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei şi Islandei în calitate de întâi episcop eparhiot. Până la întronizare, cei doi ierarhi poartă titulatura de Arhiepiscop ales al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, respectiv Episcop ales al Irlandei şi Islandei. Canonizări ale sfinţilor contemporani În şedinţa de lucru din 12 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 cuvioşi şi mărturisitori ai Ortodoxiei româneşti din perioada comunistă, printre care: Sfântul Cuvios Arsenie (Boca) de la Prislop, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Sofian (Boghiu) de la Antim şi alţii. Prin canonizarea părintelui Sofian Boghiu, Ortodoxia mondială a primit primul sfânt care a trăit până în secolul 21. Aceşti sfinţi au fost deja incluşi în calendarul bisericesc pentru anul 2025. Ca parte a recunoaşterii sfinţeniei lor, pe lângă documentarea de argumente pertinente şi decizia sinodală de canonizare, Biserica va organiza ceremonii la nivel central şi local, cunoscute sub denumirea de proclamarea canonizării. În cadrul acestor evenimente, care se vor desfăşura întâi la Bucureşti în luna februarie şi apoi în fiecare eparhie, noii mărturisitori vor fi declaraţi liturgic sfinţi, iar credincioşii vor fi familiarizaţi cu titulatura, icoana, viaţa şi troparul noilor sfinţi. Vezi şi: FOTO: Icoanele noilor sfinţi canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română Neutralitate politică În contextul anului electoral 2024, Biserica Ortodoxă Română a reiterat importanţa neutralităţii politice a clerului, subliniind faptul că Biserica, instituţie divino-umană, nu trebuie să se implice în politica partinică. Pastoraţia românilor din Ucraina În încercarea de a susţine iniţiativele comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina şi de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română a luat decizia organizării lor juridice în cadrul unei structuri religioase numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Iniţiativa, însă, a fost amânată nejustificat şi pe termen neprecizat de autorităţile ucrainene, deşi îndeplineşte toate condiţiile solicitate de legislaţia în vigoare. Astfel, în şedinţa de lucru din octombrie, Sfântul Sinod a decis continuarea demersurilor către autorităţile publice centrale din România şi Ucraina pentru soluţionarea acestei solicitări legitime. Alte hotărâri În octombrie 2024, Sfântul Sinod a aprobat înscrierea în Sinaxarul Sinodal a Sfântului Mucenic Lup din Tesalonic, cu data de pomenire în 27 octombrie. Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat principalele evenimente propuse pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea Anului Centenar al Patriarhiei Române (2025) şi a declarat anul 2026 drept Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine” şi „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, cuvioase, soţii şi mame) în Patriarhia Română. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 233, Ultimul acces: 2026-11-05 11:48:10
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
