Sfinţi vindecători la care românii au evlavie - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Sfinţi vindecători la care românii au evlavie

[2023-12-21]
de Alexandru Boboc

Sfinţii trecuţi în calendarul ortodox sunt împărţiţi în mai multe categorii precum: apostoli, martiri, cuvioşi, mărturisitori, doctori fără de arginţi, făcători de minuni, imnografi, teologi şi altele.
Aceste categorii reprezintă activitatea principală a sfinţilor din timpul vieţii, cum sunt teologii şi imnografii, sau după moarte cum sunt făcătorii de minuni.
Anul 2024 a fost consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor dar şi comemorării tuturor sfinţilor tămăduitori fără de arginţi.
În acest context, am alcătuit o listă cu numele sfinţilor la care poporul român se roagă cel mai des pentru sănătate, ajutor în necazuri şi alte probleme.
Sfântul Nectarie de la Eghina
Poate unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi vindecători este Sfântul Nectarie. El poartă supranumele de „taumaurgul” pentru multitudinea de minuni săvârşite oamenilor care se roagă lui. Este cunoscut printre creştinii ortodocşi ca un grabnic ajutător al celor care suferă de cancer.
Multe biserici din ţara noastră deţin câte un fragment din moaştele Sfântului Nectarie la care oamenii se roagă pentru vindecare. Sfântul Nectarie de Eghina este serbat pe 9 noiembrie.
Sfântul Efrem cel Nou
Un alt sfânt cunoscut pentru multele sale minuni şi vindecări este Sfântul Efrem cel Nou, ale cărui moaşte au fost descoperite la aproximativ 500 de ani de la martiriu.
Sfântul Efrem a tămăduit mulţi oameni bolnavi de cancer, diabet, leucemie, paralizie, epilepsie, boli de ochi, de oase, de cap, de stomac, de articulaţii, boli ale inimii şi creierului, hemoragii, a oferit ajutor în timpul operaţiilor şi a salvat oamenii aflaţi pe patul de moarte.
Sfântul Efrem este serbat pe 3 ianuarie când au fost aflate cinstitele moaşte şi pe 5 mai, ziua trecerii în veşnicie.
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon
Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon se numără printre doctorii fără de arginţi, adică dintre aceia care nu percepeau o taxă pentru exercitarea meseriei de doctor.
Fiind recunoscut pentru minunile sale săvârşite încă din timpul vieţii, marele martir şi vindecător este invocat în Taina Sfântului Maslu, la sfinţirea apei şi în rugăciunile pentru cei bolnavi.
Sfântul Pantelimon este serbat anual pe 27 iulie, multe biserici din ţara noastră avându-l ca ocrotitor.
Sfântul Gherasim de Kefalonia
Sfântul Gherasim, Noul Pustnic al Kefaloniei, s-a născut în satul Trikkala din Peloponez. În primii ani ai maturităţii s-a călugărit pe insula Zakynthos, după care a plecat la Muntele Athos unde a devenit schimonah, studiind împreună cu pustnicii de pe Sfântul Munte.
Datorită numărului mare de minuni pe care le-a săvârşit, Sfântul Gherasim din Kefalonia este cunoscut ca protector şi tămăduitor atât al bolilor psihice, cât şi al persoanelor demonizate.
În zilele de prăznuire ale Sfântului Gherasim, 16 august şi 20 octombrie, racla cu moaştele sale este purtată deasupra persoanelor bolnave.
Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în prima jumătate a veacului al 11-lea în Epivata, pe ţărmul Mării Marmara. Cinstitele sale moaşte au fost aduse la Iaşi în urmă cu 382 de ani.
La racla sfintei din Catedrala mitropolitană ieşeană se formează zilnic un mic pelerinaj. Oamenii vin să se închine şi să se roage Cuvioasei pentru sănătate.
Din mărturiile celor vindecaţi, Sfânta Cuvioasă Parascheva a vindecat o mulţime de oameni care sufereau de diferite boli. Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită anual pe 14 octombrie.
Sfântul Luca al Crimeei
Sfântul Luca din Crimeea a fost un medic chirurg care a trăit în secolele 19 – 20 şi a devenit ocrotitor al medicilor şi vindecător al tuturor celor bolnavi şi suferinzi, fiind trecut în rândul sfinţilor ca „doctor fără de arginţi” deoarece a vindecat multe persoane fără să perceapă taxe şi a îndurat cu smerenie multe nedreptăţi.
Sfântului Luca din Crimeea îi este atribuit primul tratat de septicemie. Sfântul este prăznuit pe 11 iunie, iar fragmente din moaştele sale se află la mai multe biserici din ţara noastră.
Sfinţii Cosma şi Damian din Roma
Sfinţii Cosma şi Damian s-au născut şi au trăit la Roma în a doua parte a secolului al III-lea, fiind botezaţi încă din tinereţe. Amândoi au învăţat medicina, care i-a ajutat să răspândească uşor credinţa creştină printre compatrioţii lor suferinzi. Aceştia le spuneau celor bolnavi că este necesar să se boteze pentru a fi vindecaţi complet.
Sfinţii doctori fără de arginţi sunt cunoscuţi de credincioşi ca de grabă ajutători în diferite suferinţe.
Cărţile de medicină i-au recunoscut pe Sfinţii Cosma şi Damian din Roma ca fiind primi medici care au realizat un transplant.
Care sunt cele trei perechi de Sfinţi doctori fără de arginţi Cosma şi Damian?
Sfântul Spiridon
Conform Tradiţiei, Sfântul Spiridon, Episcop al Trimitundei, îşi părăseşte racla şi pleacă în ajutorul oamenilor care au nevoie de sprijin şi tămăduire.
Veşmintele care acoperă cinstitele moaşte ale sfântului sunt schimbate anual, papucii săi fiind uzaţi, minune care confirmă cele păstrate de tradiţie.
Sfântul Spiridon este cinstit de Biserica Ortodoxă în fiecare an, în ziua de 12 decembrie, fiind cunoscut ca „sfântul călător” şi grabnic ajutător al tuturor celor care îl cheamă în rugăciune.
Sfântul Trifon
A trăit în prima parte a secolului al 3-lea într-un sat numit Kampsada. Prima sa minune, săvârşită la 17 ani, a fost vindecarea fiicei demonizate a împăratului roman Gordian, care l-a răsplătit cu multe daruri pentru ajutorul său.
El este ocrotitorul agricultorilor, fiind pictat în icoane cu o seceră de tuns pomii în mână. Un fragment din sfintele sale moaşte se află la Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Meteora, Grecia.
Sfântul Dimitrie cel Nou
Ocrotitor al Bucureştilor, originar din Basarabov, Bulgaria, Sfântul Dimitrie este unul dintre sfinţii la care mii de oameni merg să se închine anual la pelerinajul din Bucureşti organizat în apropierea sărbătorii sale.
Pelerinii au mărturisit că s-au rugat Sfântului Dimitrie pentru diferite probleme de sănătate, probleme ale copiilor, întărire în necazuri şi multe alte cazuri specifice, iar sfântul le-a răspuns.
Sfântul Dimitrie cel Nou este serbat anual pe 27 octombrie, iar cinstitele sale moaşte se află în Catedrala patriarhală.
Sfântul Stelian Paflagonul
Sfântul Stelian a trăit în urmă cu 1300 de ani în provincia Paflagonia din Asia Mică, teritoriul Turciei de astăzi. După moartea părinţilor şi a fraţilor săi, la maturitate, plin de iubire dumnezeiască şi povăţuit de Duhul Sfânt, el şi-a împărţit averea săracilor şi s-a retras în pustiu, dedicându-şi timpul rugăciunii şi cunoaşterii Lui Dumnezeu.
Sfântul Stelian Paflagonul este considerat ocrotitor al pruncilor şi al familiei creştine. Viaţa sa de rugăciune, râvna şi iubirea de Dumnezeu l-au învrednicit de darul facerii de minuni, tămăduindu-i mai ales pe copiii bolnavi.
Sfântul Stelian Paflagonul este cinstit anual pe 26 noiembrie, un fragment din moaştele sale se află la Biserica Lucaci din Capitală încă din anul 1736.
Sfânta Cuvioasă Matrona
Sfânta Matrona s-a născut în familia unor ţărani săraci din satul Sebino, gubernia Tula, Rusia. Pe 2 mai 1999, Sfânta Matrona a fost trecută în rândul sfinţilor.
Sfanta Matrona s-a născut oarbă, dar a fost înzestrată din copilărie cu numeroase harisme precum darul înainte-vederii şi cel al facerii de minuni. Ea a fost un sprijin şi o călăuză pentru semenii săi în vremurile tulburi în care a trăit şi continuă să fie grabnic mijlocitoare către Dumnezeu pentru toţi cei care aleargă la ea pentru sprijin şi ajutor.
Sfânta Matrona este chemată în rugăciuni de femeile care au probleme la naştere sau care îi doresc să aibă un copil.
Sfântul Vasile de Ostrog
Sfântul Vasile s-a născut în Herţegovina, în satul Mrkonjic, din regiunea Popov, la data de 28 decembrie 1610, într-o familie evlavioasă, în care a deprins primele rugăciuni şi învăţături creştine. El este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai poporului sârb.
Sfântul Vasile de Ostrog, prăznuit pe 29 aprilie, este cunoscut de creştinii ortodocşi ca făcător de minuni şi tămăduitor, fiind izbăvitor de frică.
Sfântul Vasile din Ostrog este recunoscut de creştinii ortodocşi pentru vindecările miraculoase ale bolilor psihice şi depresiilor.
Sfântul Ioan Maximovici
Sfântul Ioan Maximovici (1896 -1966) este considerat de către creştinii ortodocşi de pretutindeni ca unul dintre cei mai mari sfinţi al secolului 20. Manifestând diferite forme de sfinţenie, el a fost în acelaşi timp un mare teolog inspirat de Dumnezeu şi „nebun întru Hristos”, un zelos ierarh misionar şi un apărător al săracilor, un ascet desăvârşit şi un părinte iubitor pentru orfani.
În toate spitalele europene se ştia despre acest arhiereu, care era în stare să se roage toată noaptea pentru un muribund. Era chemat la căpătâiul bolnavului – fie el catolic, protestant, ortodox, evreu sau oricare altul – pentru că atunci când el se ruga, Domnul era milostiv.
El a fost denumit de întreaga lume ortodoxă făcătorul de minuni al Shanghaiului, Europei Occidentale şi Americii de Nord, fiind prăznuit pe 2 iulie.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 392, Ultimul acces: 2026-10-22 04:59:07