AUSTRIA EXPERIMENTEAZA PE COPII

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

AUSTRIA EXPERIMENTEAZA PE COPII

[2023-11-17]

Suntem conservatori şi creştin-democrati şi pentru că, printre altele, aparam şi promovam demnitatea fiinţei umane, din momentul concepţiei până la moarte naturală. Fie sănătoasă ori suferinţa. Fie săracă ori bogată. Ca atare, ne-am ingrozit citind recent un dosar vast, publicat în influenta publicaţie New Yorker, privind abuzul copiilor din Austria. Materialul ne deschide ochii să pricepem şi mai mult modul în care sistemul de abuz (nu protecţie) al copiilor a fost întemeiat în Germania, iar apoi în Austria. Exact acelaşi sistem pe care politicienii încă la conducere l-au implementat în România în primăvara adoptând Legea Barnevernetului în Romania.

Vila torturii psihologice

Titlul comentariului nostru este derivat din titlul articolului în engleză: The Villa where a Doctor Experimented on Children / Vila unde un doctor a experimentat pe copii”. [Link: https://www.newyorker.com/.../the-villa-where-doctors...]

Austria a pierdut o mare parte a populaţiei tinere în primul război încercând să-şi păstreze coloniile est europene, şi încă o mare parte cu o generaţie mai târziu în al doilea mare război încercând să-şi redobândească coloniile. De atunci încoace Austria a încercat să-şi revină, dar numai cu un succes parţial. Avortul şi hedonismul sunt combinaţii toxice care încă previn revenirea Austriei la normal din punct de vedere demografic ori la un echilibru social optim.

Tocmai aici a intervenit Jugendamt pentru a facilita revigorarea demografică a Austriei. Încă din anii 50 a luat copii din căminele lor pe diverse motive: părinţi alcoolici, drogaţi, needucaţi, săraci, necăsătoriţi, copii ai căror taţi nu puteau fi identificaţi. Scopurile umane au fost, însă, curând urmate de scopuri inumane.

În dosarul ei de 27 de pagini, jurnalista Margaret Talbot descrie modul în care autorităţile austriece, mână în mână cu psihologii şi „experţii” în creşterea copiilor, au distrus sute de mii de vieţi, smulgând copiii din familii şi punând pe unii dintre ei în centre de experimente sociale.

Unul dintre aceste centre a fost o vilă, azi goală, din Innsbruck, pe Sonnenstrasse. Acolo au fost ţinuţi la grămadă zeci de copii, grupa după grupă, pe o perioada de câteva luni de zile pentru fiecare copil. Era vila în care psihologii făceau experimente pe copii. Villa din Innsbruck era una din 8 centre similare finanţate de Guvernul Austriac, iar „experţii” erau adepţii psihoanalizei inventată de un alt austriac, Siegmund Freud.

Copiii erau legaţi de pat, iar dacă aveau visuri romantice trebuiau să le dezvăluie, după care erau trimişi la duş. Duş cu apă rece! În timpul zilei erau interogaţi de „experţi” privind visurile, iar dacă copiii nu îşi mai aminteau, erau pedepsiţi, lipsiţi de mâncare ori izolaţi de restul copiilor.

Joaca era interzisă pe perioada şederii în centrele de experimentare, cum era şi socializarea între copii. Copiilor li se dădea mâncare cu porţia, iar la masă trebuiau să folosească o etichetă şi cod de comportament standard. Dacă spărgeau o cană ori o farfurie, erau bătuţi. Copiilor li se interzicea să vorbească între ei, vorbind doar în anumite circumstanţe şi între anumite ore.

La 16 ani copiii erau eliberaţi din centrele de detenţie (numite atât de „politicos” de români drept „centre de plasament”!) şi îşi vedeau de viaţă. Fără educaţie, casă, familie ori meserie. Erau copiii nimănui. Munceau prin cafenele, dormeau prin parcuri, se încăierau, începeau relaţii sexuale timpurii, fugeau în străinătate. Aşa, eroina articolului lui Talbot a ajuns în America la 20 de ani, după ce timp de 4 ani a trăit prin Austria şi Italia cum a putut. Şi-a găsit loc de muncă servind pe un vas de lux care, ajuns în Miami, a dat prilej tinerei fete să-şi ia adio de la Austria şi trecutul ei. Era anul 1986. [Link: https://www.newyorker.com/.../the-villa-where-doctors...]

“Expertii” in tortura psihologica

„Experţii” austrieci numeau centrele de experimentare „child observation centers / centre de observare a copiilor”. „Părintele” acestui gen de experimente a fost Dr. Maria Nowak-Vogl, profesor de psihologie la Universitatea din Innsbruck. În 2013, a fost publicat un Raport privind ororile comise de Vogl şi „experţii” austrieci, iar victimele solicită şi azi despăgubiri morale. Austria plăteşte fiecărei victime 1.500 de euro pentru început, iar apoi 300 de euro pe lună după ce victima ajunge la 60 de ani.

Raportul numeşte centrele de experimentare „a combination of home, prison, and testing clinic / o combinaţie de casă, închisoare şi clinică de testare”. Fără cunoştinţa lor sau consimţământul părinţilor copiii erau injectaţi cu „epiphysan / epifizan”, o substanţă desemnată sa suprime simţămintele sexuale la vite şi cai. „Experţii” erau interesaţi să ştie dacă injecţiile date copiilor aveau efecte similare asupra lor.

Tortionarul Vogl

Tot fără ştirea şi consimţământul lor, copiii erau injectaţi cu droguri tranchilizante, droguri psihotropice şi sedative. Conform Raportului, Vogl a început experimente de acest gen pe copii în 1954 şi le-a continuat până în 1987. În această perioadă a făcut experimente pe cel puţin 3.600 de copii. Experimentele erau finanţate de guvernul Austriei, iar copiii erau puşi în îngrijirea lui Vogl de către Jugendamt.

Experimentele cu epifizan au început în 1957 şi erau făcute pe copii „hipersexualizaţi”. Până atunci, experimente similare au fost făcute doar în Secolul XIX pe bărbaţi întemniţaţi. Dar Vogl prescria astfel de injecţii la copii între 7 şi 11 ani! Confruntată, după 1987, privind experimentele ei, Vogl explica faptul că intenţia ei a fost una bună: să corecteze comportamentul copiilor care, în opinia ei, erau ori puteau deveni un balast social, copii din familii sărace, drogaţi, alcoolici, hipersexualizaţi. Intenţia era să prevină multiplicarea biologică a acestor copii care, odată ajunşi maturi, vor încerca să formeze ei familii şi să aibă copii.

Experimentul a fost unul groaznic. Scrie Talbot: „for nearly forty years, Nowak-Vogl’s beds were consistently full / pentru aproape 40 de ani, paturile lui Nowak-Vogel au fost pline”.

Ideologia nazista de crestere a copiilor

Născută în 1922, Vogl şi-a făcut studiile în atmosfera intelectuală nazistă a anilor 20 până în anii 40. Gândirea predominantă la vremea aceea era „to take ‘difficult’ children and turn them into productive, rule-abiding, sexually regulated members of society / să transforme copiii `dificili` în membri productivi, obedienţi şi normali din punct de vedere sexual”.

Această mentalitate a facilitat apariţia sistemului de protecţie a copiilor din Austria şi Germania, unde statul şi-a asumat autoritatea „to remove kids from environments deemed undesirable / să ia copii din medii de familie considerate indezirabile”.

Contextul de după 1945 a fost şi mai favorabil pentru implementarea acestui sistem inuman. Talbot explică situaţia socială din Austria de după 1945: moartea în masă a bărbaţilor tineri în război a dus la un excedent de femei tinere, divorţul a fost legalizat, concubinajul s-a răspândit, prostituţia s-a extins, bolile venerice au explodat, avortul a fost şi el legalizat în timp, iar absenţa taţilor din viaţa copiilor îi transformau pe copii în răzvrătiţi greu de stăpânit.

Articolul lui Talbot este informativ şi în sensul că dă detalii privind modul în care naziştii tratau copiii suferinzi. De exemplu, cu un prilej naziştii au făcut razii prin case şi au luat de la părinţi 800 de copii suferinzi de autism ori sindromul Down şi i-au executat. Povestea lor e descrisă în cartea lui Edith Sheffer (2018): Asperger’s Children: The Origins of Autism in Nazi Vienna / Copiii lui Asperger: Originea autismului în Viena nazistă.

Vogl, deci, nu a fost un caz izolat ori o aberaţie, ci unul din mulţii „experţi” care au încercat „curăţirea”, la adăpostul legii şi din plata statului, a societăţii germane de copii indezirabili şi suferinzi.

Rufele murdare ale Austriei

În comentariul de astazi vă descriu un aspect aproape necunoscut în spaţiul românesc ori în restul lumii, acela al Austriei, ţara care de mulţi ani ni s-a dat drept exemplu de organizare socială, „pace socială”, bunăstare, armonie socială. Ţara care însă a ştiut să-şi ascundă de restul lumii rufele ei murdare.

Austria a dat lumii pe Kurt Waldheim, Secretar General ONU. Waldheim a fost nazist. În războiul nazist a făcut parte dintr-un detaşament responsabil pentru masacrarea evreilor greci şi a partizanilor iugoslavi. Cu toate acestea, austriecii l-au ales pe Waldheim preşedinte în 1986. (Aşa cum şi noi, românii, am ales foşti comunişti ca preşedinţi în România din 1990 până azi!)

Rufele murdare ale Austriei trebuie cunoscute. Astfel putem înţelege şi mai bine de ce Austria e cotată drept una dintre cele mai rasiste ţări din Europa, xenofobă şi arogantă.

Cât despre cei care au supravieţuit experimentelor lui Vogl, unii dintre ei şi-au revenit şi au trăit vieţi normale, pe când alţii au devenit confuzi din punct de vedere sexual. Experimentele lui Vogl nu au fost un succes. Austria încă plăteşte

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Contor Accesări: 424, Ultimul acces: 2026-10-26 04:49:44

Timp total: 0.04s...

[]:1