Comuniune si conlucrare cu romanii din afara Romaniei: Sinteza activitatilor Bisericii Ortodoxe Romane in anul 2021 (Integral)

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,49s...

Ştiri şi Evenimente

Comuniune şi conlucrare cu românii din afara României: Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021 (Integral)

[2022-02-15]

de Sorin Ioniţe

La şedinţa anuală a Consiliului Naţional Bisericesc de marţi, 15 februarie 2022, prezidată de Patriarhul României, a fost prezentat raportul-sinteză privind activităţile din Biserica Ortodoxă Română în anul 2021.
Documentul integral:
Comuniune şi conlucrare cu românii din afara României: Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021
Anul 2021 a fost marcat în continuare de pandemia de COVID-19 şi de restricţii impuse în acest context. Biserica Ortodoxă Română în tot ansamblul ei, prin ierarhi, clerici, voluntari şi simpli credincioşi, a lucrat în acest timp cu mult devotament şi dăruire, înmulţind rugăciunea, actele social-filantropice şi măsurile de protejare a sănătăţii oamenilor.
Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.
I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021, din punct de vedere pastoral-liturgic, au fost:
În contextul pandemiei cu noul coronavirus, urmare măsurilor sanitare speciale adoptate de către autorităţile din România, în consultare cu Guvernul României, Cancelaria Sfântului Sinod a transmis către centrele eparhiale şi către unităţile de cult din ţară un set de recomandări privind modul de organizare a slujbelor în perioada 24 aprilie – 7 mai 2021.
Cancelaria Sfântului Sinod şi Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene au organizat, în zilele de 15 aprilie, 26 aprilie, 13 mai, 17 iunie şi 1 iulie 2021, o serie de conferinţe, în format on-line, care au avut tratat următoarele teme: 1. „Libertatea religioasă şi prevederi sanitare în Uniunea Europeană în timpul pandemiei” (15 aprilie); 2. „Libertatea religioasă şi prevederi sanitare în România în timpul pandemiei” (26 aprilie); 3. „Administrarea Sfintelor Taine şi ierurgii în timpul pandemiei” (13 mai 2021); 4. „Finanţarea comunităţilor religioase de către Stat în Uniunea Europeană” (17 iunie); 5. „Educaţia religioasă în Uniunea Europeană” (1 iulie).
În cooperare cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi alte autorităţi publice, Patriarhia Română a făcut demersuri în scopul creării cadrului legislativ necesar pentru ca familiile decedaţilor de Covid 19, în consultare cu preotul paroh, să poată decide asupra modului de desfăşurare a slujbei înmormântării, potrivit tradiţiilor şi rânduielilor bisericeşti şi respectând legislaţia în vigoare. Urmare acestor demersuri, a fost adoptat Ordinul ministrului sănătăţii nr. 487/2021 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 436/2020 pentru aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus (SARS-CoV-2).
În 3 noiembrie 2021, la Palatul Patriarhiei a avut loc Întâlnirea reprezentaţilor Patriarhiei Române cu reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – OMS, în cadrul căreia a fost prezentată poziţia Patriarhiei Române privind tema vaccinării anti-covid. În cadrul întâlnirii, reprezentanţii OMS au adresat invitaţia ca Patriarhia Română să delege un reprezentant în cadrul grupului de lucru al OMS cu cultele religioase. În acest sens, a fost desemnat pr. prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, ca reprezentant al Patriarhiei Române în grupul de lucru al OMS şi cultele religioase.
Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară şi cultural-educaţională desfăşurată de către toţi ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2021: 6.197 Sfinte Liturghii; 4.507 Sfinte Taine, dintre care 799 hirotonii de preoţi şi diaconi pentru parohii şi mănăstiri; 211 sfinţiri de biserici noi şi 209 resfinţiri de biserici restaurate; 5.797 ierurgii şi slujiri misionare; 118 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi 45 resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.801 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, şcoli teologice, aşezăminte sociale şi medicale; 248 prezidări conferinţe preoţeşti pastoral-misionare şi administrative; 61 prezidări de sinaxe monahale eparhiale şi mitropolitane; 503 vizite canonice efectuate de Patriarhul României şi de ceilalţi membrii ai Sfântului Sinod; 483 participări şi susţineri de comunicări la conferinţe, simpozioane, seminarii (în ţară – 368 şi în străinătate – 115); 23.018 primiri oficiale şi audienţe acordate, precum şi 8.537 zile activitate de teren desfăşurată de către membrii Sfântului Sinod.
Pentru Patriarhul României, anul 2021 a fost un an fără vizite canonice sau călătorii pastorale şi misionare în afara graniţelor României, programul fiind limitat chiar şi în interiorul ţării, din cauza pandemiei de coronavirus, la celebrări publice în formă restrânsă, cu participarea unor grupuri mici de clerici şi credincioşi, dintre care amintim:
vizita canonică în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu prilejul manifestărilor spirituale şi culturale organizate de Mănăstirea Putna, sub genericul „Serbările de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, care au marcat 150 de ani de la „Prima serbare a Românilor de Pretutindeni” şi de la „Primul Congres al Studenţilor Români de Pretutindeni”, organizate la Putna, în anul 1871 (14-17 august 2021).
sfinţirea Casei Memoriale „Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica”, Muzeul Mănăstirii Cernica şi trapeza pentru pelerini a aşezământului monahal (duminică, 11 aprilie 2021);
sfinţirea a două racle noi, în care au fost aşezate fragmente din moaştele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, una pentru Reşedinţa Patriarhală şi una pentru Mănăstirea Plumbuita (vineri, 27 august 2021);
slujba de târnosire a bisericii Parohiei Adormirea Maicii Domnului, Protopopiatul Sector 3 Capitală (duminică, 05 septembrie 2021);
slujba de târnosire a bisericii Parohiei Brâncuşi, Protopopiatul Sector 3, Capitală (duminică, 03 octombrie 2021);
slujba de binecuvântare a unui nou modul al Centrului de zi pentru copii „Sfântul Stelian” din Urlaţi, jud. Prahova (duminică, 26 decembrie 2021);
având în vedere că anul 2021 a fost declarat Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, au fost aşezate spre închinare moaştele Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ, ocrotitorul românilor de pretutindeni, alături de moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, cele ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi cele ale Sf. Ier. Nectarie de la Eghina (Catedrala Patriarhală, 21-28 octombrie 2021).
oferirea de noi Antimise pentru toate altarele româneşti de peste hotare. Patriarhul României a oferit aceste Antimise ierarhilor care slujesc românii din afara graniţelor ţării (Palatul Patriarhiei, joi, 16 decembrie 2021).
Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activităţii pastoral-liturgice, amintim:
În data de 25 februarie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Părintele Arhimandrit Nichifor Horia în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Slujba de hirotonie a Preasfinţitului Părinte Nichifor Botoşăneanul a avut loc în Catedrala Mitropolitană din Iaşi (duminică, 7 martie 2021).
În data de 25 februarie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Părintele Arhimandrit Nestor Dinculeană în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Slujba de hirotonie a Preasfinţitului Părinte Nestor Hunedoreanul a avut loc în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Deva (duminică, 7 martie 2021).
Înscrierea în Calendarul bisericesc a Sfântului Ierarh Diadoh, Episcopul Foticeei, şi aprobarea textelor liturgice (sinaxarul, slujba şi acatistul) şi a icoanei acestuia.
Aprobarea mai multor texte liturgice, după cum urmează: slujba, acatistul şi paraclisul în cinstea Sfinţit Mc. Zenovie, episcopul Ciliciei, şi sora sa, Zenovia (30 octombrie); slujba şi paraclisul în cinstea Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (12 martie); slujba, sinaxarul, acatistul şi paraclisul în cinstea Sf. Cuv. Nichifor cel Lepros (4 ianuarie); acatistul Sf. Iustin Martirul şi Filosoful (1 iunie).
Introducerea în textul Calendarului creştin-ortodox pentru anul 2022, la rubrica „Zile şi date importante”, a următoarelor zile de importanţă naţională: „Ziua drapelului naţional” (26 iunie) şi „Ziua imnului naţional al României” (29 iulie).
Declararea anului 2022 ca „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi „Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”, în Patriarhia Română.
Declararea anului 2023 ca „Anul omagial al pastoraţiei persoanelor vârstnice” şi „Anul comemorativ al imnografilor şi cântăreţilor bisericeşti (psalţi)”, în Patriarhia Română.
Demararea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de Autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române şi a 100 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române.
Aprobarea calendarului alegerilor de membri ai organismelor deliberative şi executive la parohiile şi eparhiile din Biserica Ortodoxă Română pentru perioada 2022-2026.
Inventarierea şi evidenţierea monumentelor dedicate eroilor, precum şi a mormintelor şi monumentelor dedicate unor personalităţi, care se află în proprietatea sau custodia unităţilor de cult din Biserica Ortodoxă Română sau ale unor instituţii publice centrale sau locale.
Reamintirea necesităţii respectării prevederilor statutare privitoare la prezenţa reprezentanţilor sau a unităţilor componente ale Bisericii Ortodoxe Române în organisme interreligioase, interconfesionale cu caracter naţional şi/sau internaţ
Evaluarea concluziilor Întâlnirii reprezentanţilor eparhiilor din ţară, responsabili cu cimitirele bisericeşti (Palatul Patriarhiei, marţi, 2 martie 2021) şi ale Întâlnirii consilierilor juridici de la eparhiile din ţară şi şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Juriştilor Ortodocşi (AJO) (Palatul Patriarhiei, joi, 17 iunie 2021).
Reamintirea obligaţiilor statutare cu privire la disciplina canonică şi statutară a hirotoniilor în Biserica Ortodoxă Română şi la incompatibilitatea slujirii clericale cu funcţiile şi/sau demnităţile publice.
Reamintirea obligaţiei statutare a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) şi canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală, în sensul că Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, slujitorii săi fiind îndemnaţi la mai multă responsabilitate în săvârşirea Sfintelor Taine şi ierurgii.
În data de 21 octombrie 2021, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a trecut la Domnul. Preasfinţia Sa a fost înmormântat sâmbătă, 23 octombrie 2021, în pronaosul Catedralei episcopale „Sfântul Nicolae” din Deva.
În data de 16 decembrie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Preasfinţitului Părinte Nestor Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, în demnitatea de Episcop al Devei şi Hunedoarei. Întronizarea Preasfinţitului Părinte Nestor a avut loc în Catedrala episcopală „Sfântul Nicolae” din Deva (duminică, 26 decembrie 2021).
Instituirea Ordinului patriarhal „Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ, noul Hozevit”.
Instituirea Ordinului patriarhal „Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ (Velicikovski)”, pentru Vicariatul Ortodox Ucrainean.
Elaborarea medalioanelor biografice şi a argumentelor pentru începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, a căror canonizare va avea loc în anul 2025, odată cu împlinirea a 140 de ani de Autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885), a 100 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române (1925) şi a 70 de ani de la proclamarea oficială a primelor canonizări făcute de Patriarhia Română (1955).
În ceea ce priveşte participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, amintim:
Participarea la sărbătorirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Ţara Românească şi Moldova, moment solemn care a prilejuit săvârşirea slujbei de Te Deum, în Catedrala Patriarhală. Momentul liturgic a fost urmat de depunerea de coroane de flori, pe Dealul Mitropoliei, la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (duminică, 24 ianuarie 2021).
Participarea Patriarhului României la o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia a primit din partea Domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Colan (joi, 22 iulie 2021).
Acordarea Medaliei aniversare „Centenarul Marii Uniri”, pentru eforturile depuse în vederea păstrării şi promovării memoriei evenimentelor şi participanţilor la înfăptuirea unităţii naţionale şi a statului român modern. Medalia a fost oferită Patriarhului României de către Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, prin intermediul Domnului Sergiu Nistor, consilier prezidenţial (Reşedinţa Patriarhală, marţi, 30 noiembrie 2021).
Participarea Patriarhului României la conferinţa „Istorie şi artă în Româ Perspective spirituale”. Evenimentul a fost organizat de Comisia Naţională a României pentru UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), în parteneriat cu Patriarhia Română şi Centrul cultural „Mihai Eminescu” din Bucureşti, şi a făcut parte din seria de manifestări dedicate împlinirii celor 65 de ani de la aderarea României la UNESCO (Palatul Patriarhiei, luni, 6 septembrie 2021).
Participarea Patriarhului României la şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, consacrată sărbătorii de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României (Palatul Parlamentului, miercuri, 24 noiembrie 2021).
Participarea Patriarhului României la Recepţia cu prilejul Zilei Naţionale a României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni (miercuri, 1 decembrie 2021).
Participarea Patriarhului României la vernisajul expoziţiei „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere”, organizată de Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea Voroneţ (marţi, 6 aprilie 2021).
Participarea Patriarhului României la Simpozionul Internaţional de Teologie cu tema „Pastoraţia românilor din afara României: responsabilitate eclesială şi unitate etnică” (Palatul Patriarhiei, joi, 9 decembrie 2021).
În plan administrativ au fost organizate: 3 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 92 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 66 temeiuri de Sinod şi, în acelaşi context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 26 referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administraţiei Patriarhale. De asemenea, a avut loc 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, 1 consultare prin corespondenţă a membrilor Sfântului Sinod, în urma căreia a fost adoptată şi comunicată 1 hotărâre sinodală cu privire la calendarul alegerilor de membri ai organismelor deliberative şi executive la parohiile şi eparhiile din Biserica Ortodoxă Română pentru perioada 2022-2026, 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc şi 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti.
Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 44 şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi a 4 şedinţe de lucru comune ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi redactarea proceselor-verbale ale acestor şedinţe. De asemenea, Cabinetul Patriarhal a asigurat pregătirea şi consemnarea diplomelor, ordinelor şi distincţiilor (1796), precum şi a rangurilor onorifice (28) oferite de către Patriarhul României în anul 2021.
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
A. Activităţi bisericeşti externe:
În pofida dificultăţilor create de pandemia cu noul coronavirus, Patriarhia Română, prin Sectorul Relaţii bisericeşti, interreligioase şi Comunităţi bisericeşti externe, a căutat să identifice noi soluţii sau modalităţi de a menţine legătura, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase, pentru a răspunde, astfel, mai bine noilor realităţi şi provocări generate de această pandemie. În condiţiile dificile în care unităţile bisericeşti ortodoxe româneşti din străinătate şi-au desfăşurat activitatea pe parcursul anului 2021, pe lângă realizările în plan pastoral-misionar, edilitar, social-filantropic şi educaţional-cultural, acestea s-au remarcat şi prin organizarea de numeroase acţiuni de sprijin financiar şi material substanţial (medicamente, aparatură medicală, alimente etc.) acordat celor afectaţi de pandemia de COVID-19 şi unităţilor spitaliceşti, atât în comunităţile lor, cât şi în România.
Dintre activităţile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase şi Comunităţi bisericeşti externe, amintim:
transmiterea de mesaje frăţeşti cu ocazia unor evenimente din viaţa celorlalte Biserici Ortodoxe surori şi schimburi de scrisori irenice adresate Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori şi altor conducători de Biserici creştine, cu prilejul sărbătorilor Naşterii Domnului şi Învierii Domnului;
demersuri întreprinse pentru aducerea Sfintei Lumini, de la Ierusalim, la Bucureşti şi oferirea acesteia în cuprinsul Patriarhiei Române;
diligenţe pentru aducerea spre închinare a unor sfinte moaşte, cu prilejul sfinţirii unor aşezăminte bisericeşti din ţară sau facilitarea pelerinajelor cu sfinte moaşte, din România, spre întărirea credincioşilor români din comunităţile româneşti din străinătate;
vizite ale unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române la eparhii din cadrul altor Biserici Ortodoxe surori, din vecinătatea României şi la Sfântul Munte Athos, precum şi vizite ale unor ierarhi ortodocşi din străinătate la eparhii din România;
participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la festivităţile prilejuite de împlinirea a 30 de ani de Patriarhat de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului şi Patriarh Ecumenic;
participarea delegaţilor Patriarhiei Române la Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină.
Grija pentru românii ortodocşi din diaspora a continuat şi s-a intensificat în anul 2021, care a fost dedicat pastoraţiei românilor din afara României. În acest context, a fost elaborat un volum-album dedicat românilor din afara României, intitulat „Diaspora Bisericii Ortodoxe Române”, apărut în anul 2021 la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.
În prezent, în afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicţia sa 4 arhiepiscopii şi nouă episcopii, arhiepiscopiile fiind şi centre mitropolitane. În aceste eparhii există astăzi un total de 1.472 parohii şi filii, 67 aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.311 clerici români. În aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2021: 24.643 botezuri, 2.734 înmormântări, 433 de primiri la Ortodoxie şi 27 reveniri la Ortodoxie.
B. Activităţi educaţionale:
În plan teologic-educaţional, în anul 2021, menţionăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter naţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a X-a (1 martie – 1 septembrie 2021); Concursul Naţional Catehetic Biserica: familia românilor de pretutindeni (21 decembrie 2020 – 22 august 2021); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a XIV-a (Mănăstirea Caraiman, 27-30 septembrie 2021); Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a XIII-a (15 iulie – 27 septembrie 2021); Simpozionul Internaţional de Teologie: Pastoraţia românilor din afara României: responsabilitate eclesială şi unitate etnică (Palatul Patriarhiei din Bucureşti, 8 – 11 decembrie 2021).
Din cauza pandemiei şi al restricţiilor impuse de autorităţi, nu a mai fost posibilă desfăşurarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate şi organizarea Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi.
În anul 2021, a continuat derularea Programului Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 852 centre catehetice şi prin specializarea de formatori; au avut loc activităţi catehetice în 1.257 parohii, cu participarea a 39.325 copii.
De asemenea, a continuat desfăşurarea Proiectului educaţional Alege Şcoala!, implementat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundaţia World Vision România. În data de 19 aprilie 2021, au fost finalizate etapele a V-a, a VI-a şi a VII-a ale proiectului, acestea fiind derulate pe o perioadă de trei ani (20 aprilie 2018 – 19 aprilie 2021). Totodată, în contextul lansării, în data de 25 februarie 2020, a Programului pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate de către Ministerul Fondurilor Europene, Patriarhia Română a depus şi a câştigat trei noi Proiecte educaţionale Alege Şcoala! (etapele a VIII-a, a IX-a şi a X-a), a căror valoare este de 14.310.000 lei (aproximativ 3.000.000 euro). Proiectele au fost depuse în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (două proiecte), respectiv Fundaţia World Vision România (un proiect) şi se derulează în perioada 1 aprilie 2021 – 31 decembrie 2023, în comunităţi din judeţele: Prahova, Vaslui, Botoşani, Constanţa, Galaţi şi Iaşi.
În anul şcolar 2021-2022, predau disciplina Religie 6.220 profesori, dintre care 4.488 titulari, 173 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie şi 1.559 suplinitori; 1.195 sunt clerici, 4.933 laici cu studii teologice şi 92 laici cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 598 sunt debutanţi, 1.151 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.339 gradul didactic II, 2.919 gradul didactic I, iar 213 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susţinerii şi îmbunătăţirii orei de Religie, la nivelul întregii ţări s-au încheiat 4.822 parteneriate între parohii şi şcoli, în cadrul cărora s-au desfăşurat activităţi şcolare şi extraşcolare diverse.
În Patriarhia Română funcţionează 26 seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie ortodoxă, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Muzică bisericească, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2020-2021, au fost şcolarizaţi 4.361 elevi la nivel liceal; dintre cei 987 elevi în clasa a XII-a, 771 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 101 elevi din afara graniţelor ţării, 81 provenind din Republica Moldova, 13 din Ucraina, 4 din Serbia, 1 din Spania şi 2 din Italia. În anul şcolar 2021-2022, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.033 elevi, iar pentru anul şcolar 2022-2023 au fost solicitate 1.166 locuri.
În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.116 profesori; dintre aceştia, 684 sunt titulari, 432 sunt suplinitori, iar 113 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2020-2021, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 4.176.568 lei, dintre care 3.488.668 de lei au fost investiţi de Centrele eparhiale.
În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare).
În anul universitar 2020-2021, au fost şcolarizaţi 4.381 studenţi. În anul 2021, au absolvit 894 studenţi, iar în anul universitar 2021-2022 s-au înscris 1.310. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.088 studenţi, iar 555 absolvenţi au obţinut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2020-2021, au fost 1.826 masteranzi, dintre care 777 absolvenţi, iar în anul universitar 2021-2022 s-au înscris 973. Studiile de Doctorat se organizează în 8 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 653 doctoranzi, dintre care 104 în anul universitar 2021-2022 (anul I). În anul universitar 2020-2021, 74 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie.
În anul universitar 2020-2021, 375 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 76 profesori, 98 conferenţiari, 144 lectori şi 52 asistenţi.
În anul universitar 2020-2021, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 12 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile din cadrul Patriarhiei Române 82 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 55 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.
În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 103 de asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea Chiriarhului şi 524 de grupuri de tineri. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 129 de proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.
Între demersurile efectuate prin Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române către diferite instituţii ale Statului, amintim demersurile către Parlamentul României şi către Ministerul Educaţiei, pentru ca orele care vizează educaţia pentru viaţă să-şi păstreze caracterul opţional, desfăşurându-se cu acordul prealabil al părinţilor.
C. Activităţi culturale şi misionare:
În prezent, în Patriarhia Română funcţionează un număr de 286 unităţi cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 159 de muzee şi colecţii muzeale, 109 centre pentru ocrotirea patrimoniului şi 18 laboratoare de restaurare şi conservare a patrimoniului cultural eclezial.
În privinţa evidenţei, monitorizării şi gestionării patrimoniului bisericesc, în anul 2021, Sectorul Cultură şi Patrimoniu Religios, prin Comisia de Pictură Bisericească, a continuat activitatea de supraveghere a modului de aplicare a prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti, în scopul păstrării unităţii dogmatice, artistice şi de execuţie a lucrărilor de artă eclezială în Biserica Ortodoxă Română.
Începând cu luna februarie a anului 2021 Comisia de Pictură Bisericească s-a întrunit într-o nouă componenţă, pentru un mandat de 4 ani. Pe parcursul anului 2021, membrii Comisiei de Pictură Bisericească au fost convocaţi pentru 10 şedinţe de lucru şi pentru 63 de solicitări în regim de urgenţă, în cadrul cărora au fost analizate 871 solicitări primite din partea centrelor eparhiale şi a specialiştilor autorizaţi. Dintre acestea, 212 au avut ca obiect proiecte tehnice pentru lucrări de artă şi restaurare, 187 au vizat adjudecarea lucrărilor, 191 au avut temei contractarea, 184 au făcut referire la recepţia lucrărilor şi 64 solicitări au venit din partea specialiştilor (înscrieri în evidenţă, promovări şi autorizări). Pentru cele 871 de solicitări a fost emise 1.246 rezoluţii, pentru care au fost formulate 3.264 referinţe.
Cu binecuvântarea Patriarhului României, în luna februarie 2021, Comisia de Pictură Bisericească a lansat două proiecte care vizează modalitatea de execuţie a lucrărilor de artă bisericească şi de restaurare:
Îndrumător iconografic – ghid practic pentru pictorii bisericeşti, teologi şi slujitorii sfintelor altare;
Normativ pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult.
Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale rezultă că misiunea prin presa scrisă bisericească a fost reprezentată în 2021 de 49 publicaţii eparhiale, periodice lunare informative sau reviste de cultură teologică, la care se adaugă alte 224 publicaţii editate de unităţi ecleziale din subordine, de şcoli teologice şi asociaţii creştine ortodoxe. Unele publicaţii îşi continuă activitatea în online, renunţând la ediţiile tipărite.
Sunt active 6 posturi radiofonice regionale administrate de eparhii şi un post de televiziune online la Paris. Prezenţa în media digitală se realizează prin cele peste 5000 de websituri şi pagini oficiale ale unităţilor bisericeşti în reţele de socializare şi pe platforme digitale.
Instituţiile media bisericeşti au ca obiective prioritare: catehizarea tinerilor şi pastoraţia familiei creştine, dinamizarea activităţilor social-caritative, îmbogăţirea culturii religioase a tuturor credincioşilor şi oferirea de informaţii corecte despre activităţile Bisericii în societate.
În anul 2021, Radio TRINITAS a promovat importanţa redescoperirii şi cultivării valorilor universale ale credinţei ortodoxe strămoşeşti şi spiritualităţii poporului român. De asemenea, a fost subliniată valoarea comemorării celor trecuţi la Domnul şi a cinstirii cimitirelor şi monumentelor funerare. În acest sens, a fost introdusă emisiunea: România din inima mea, o rubrică de istorie culturală a exilului şi diasporei româneşti din veacurile al XIX-lea şi al XX-lea, realizată de istoricul Dorin Stănescu; a fost difuzată o serie de reportaje sub genericul Copiii dintre graniţe, realizate de Irina Chiriac; a fost difuzată rubrica Mărturii de ieri pentru azi, realizată de Daniela Şontică, care a evidenţiat, aspecte din biografia şi opera românilor, personalităţi care au trăit în exilul din perioada comunistă; a fost introdusă rubrica Icoane ale Împărăţiei Cerurilor, dedicată susţinerii lucrărilor de pictură în mozaic de la Catedrala Naţională.
Având în vedere contextul pandemic, care s-a prelungit pe tot parcursul anului 2021, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a oferit credincioşilor posibilitatea de a participa la viaţa liturgică prin intermediul transmisiunilor în direct de la Catedrala Patriarhală, atât pe post, cât şi în mediul online. În condiţiile migrării multor domenii de activitate în spaţiul virtual, activitatea radioului şi a televiziunii pe canalele şi platformele digitale de comunicare s-a intensificat major în acest an. Televiziunea Patriarhiei Române a reuşit în 2021 să diversifice conţinutul editorial potrivit temelor Anului omagial şi comemorativ şi în acord cu preferinţele actuale ale publicului de televiziune. În grila de programe au intrat 6 emisiuni noi: „Chipuri şi inimi de români”, dedicată românilor din comunităţile istorice aflate în jurul graniţelor ţării, „Timpul reîntoarcerii”, dedicată românilor care s-au restabilit în România după ce au locuit, profesat sau studiat pentru mai mulţi ani în diaspora, „Viaţa liturgică, arvuna vieţii veşnice”, care a oferit în contextul Anului comemorativ 2021 lămuriri şi sfaturi legate de rânduielile bisericeşti privind sfârşitul omului, „Lumini din Arhive”, realizată cu sprijinul Arhivelor Naţionale ale României, „Forum Cultural”, dedicată evenimentelor şi artiştilor din peisajul cultural românesc şi „Bucate de la sate”, dedicată tradiţiilor culinare din satul românesc.
În studio-urile TRINITAS TV au fost înregistrate peste 200 de emisiuni cu invitaţi din variate domenii, iar echipa tehnică a făcut posibilă transmisiunea în direct a celor mai importante evenimente care au avut loc la nivel central bisericesc şi în unele eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române. Deşi afectată de normele sanitare care au limitat semnificativ mobilitatea în teren a angajaţilor, echipa Televiziunii TRINITAS TV a efectuat aproximativ 100 de deplasări în ţară şi în străinătate. În cadrul Proiectului „Purtătorii de neam”, finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, au fost produse 35 de emisiuni dedicate diasporei române care au cuprins reportaje şi interviuri realizate în ţări precum: Italia, Irlanda, Franţa, Suedia, Danemarca, Republica Moldova, Ungaria şi Belgia.
Cea mai mare realizare din acest an a Departamentului Actualitatea o constituie finalizarea şi lansarea noului studio de ştiri, dotat cu echipamente performante care permit prezentarea în direct a ediţiilor speciale ocazionate de marile sărbători ortodoxe şi de unele evenimente centrale bisericeşti şi comunicarea în timp real prin aplicaţiile digitale cu invitaţi din toate zonele lumii.
Au fost realizate 14 filme documentare, cu teme variate, unele dedicate Anului omagial şi comemorativ 2021, altele dedicate aşezămintelor monahale, unor mari duhovnici şi sfinţi şi câteva dedicate unor personalităţi şi unor momente aniversare din lumea culturală.
TRINITAS TV a realizat în 2021 materiale informative despre stadiul lucrărilor şi sumele alocate construirii Catedralei Naţionale, materiale ce au avut un rol important în combaterea unor ştiri false şi materiale denigratoare apărute în mediul online.
Ziarul Lumina a promovat proiectele catehetice, cultural-educaţionale şi social-filantropice desfăşurate în eparhiile, parohiile şi mănăstirile din afara României, prin selecţii de ştiri şi materiale jurnalistice adecvate. Obiectivul principal a fost mai buna cunoaştere de către cititorii din ţară a vieţii spirituale a românilor aflaţi departe de patria de origine şi, prin intermediul comunicării virtuale, cultivarea şi intensificarea legăturilor între românii ortodocşi de pe diferite meridiane ale lumii, prin credinţă, limbă şi cultură.
Fiecare ediţie din Lumina de Duminică a inclus în paginile ei conţinuturi realizate prin cooperare cu ierarhi, preoţi şi credincioşi români din comunităţile ortodoxe situate în ţările din vecinătatea României sau din diaspora.
Publicaţia de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei a dublat în anul 2021 numărul articolelor dedicate diasporei ortodoxe române.
Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.500 exemplare, Ziarul Lumina se menţine pe locul trei în grupul cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.
Agenţia de Ştiri BASILICA a acordat atenţie sporită calităţii materialelor publicate, colaborării cu centrele eparhiale şi relevanţei pentru presa laică naţională şi internaţională. Conţinutul s-a rezumat la 4.000 articole în limba română, dintre care 944 traduse în engleză. Numărul de fotoreportaje a crescut în pofida faptului că multe evenimente au fost anulate din cauza pandemiei. Numărul de interviuri şi de texte editoriale s-a menţinut la acelaşi nivel cu anul precedent. Pe social media, se înregistrează o creştere constantă, similară cu anii anteriori. Peste 60% dintre cititori ajung pe basilica.ro prin platformele de socializare.
Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a adus la cunoştinţa opiniei publice prin comunicate de presă, precizări şi intervenţii mediatice ale reprezentanţilor săi, atât tematica şi manifestările Anului Omagial şi Comemorativ – 2021 în Patriarhia Română, manifestări care în contextul pandemiei s-au desfăşurat preponderent în spaţiul online, cât şi poziţionarea şi mesajele instituţionale care s-au impus în contextul vieţii sociale şi bisericeşti marcate încă de pandemie.
Pe parcursul anului 2021, Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a redactat şi difuzat peste 50 comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agenţiile şi instituţiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de Presă al Patriarhiei Române au participat la numeroase interviuri, emisiuni şi conferinţe.
Pentru Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri şi Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2021 se prezintă astfel: au fost tipărite 291 titluri de carte şi revistă, dintre care 120 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS) şi anume: 45 titluri noi de Carte teologică; 18 titluri noi de Carte de cult şi muzicală; 27 titluri noi de Carte patristică; 8 titluri noi de Carte pentru copii şi tineret, respectiv 22 numere noi din revistele centrale bisericeşti.
În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărţilor Bisericeşti şi Imprimeria PHAROS) au tipărit, împreună, 623.673 exemplare carte şi revistă în format broşat sau legat (384.682 ex. carte şi 238.991 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 26.096 ex. Biblii (în diferite formate); 53.300 ex. Noul Testament cu Psalmii; 6.000 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 424.801 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 48.968 ex. pastorale; 5.110 ex. felicitări; 1.060.206 ex. calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) şi 77.730 ex. icoane (de diverse dimensiuni). Totodată, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române şi săptămânalul Lumina de Duminică, dar şi 101.799 ex. lucrări primite din exterior, precum şi o serie de lucrări de legătorie manuală (reparaţii şi restaurare carte, confecţionat cutii, mape etc.).
În anul 2021, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate mai multe obiecte de cult şi veşminte liturgice, dintre care menţionăm în mod deosebit: confecţionarea a două racle din argint de dimensiuni mari, executate pentru Mănăstirea Plumbuita, Bucureşti şi Parohia „Sfânta Treime”, Ploieşti; realizarea, în colaborare cu Monetăria Statului, a Medaliei pentru Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României – 300 bucăţi şi a Medaliei pentru Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor – 300 bucăţi; realizarea Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru arhierei – engolpion din argint – 60 bucăţi, a Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru clerici – cruce pectorală din alamă – 50 bucăţi şi a Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru monahi şi mireni – insignă din alamă – 70 bucăţi.
În cursul anului 2021, din cauza pandemiei cu noul coronavirus şi a restricţiilor impuse, activitatea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române a avut în continuare un regres faţă de anul 2019, dar a înregistrat o creştere faţă de anul 2020, cu 10%, pentru pachete turistice cu destinaţii în străinătate (Turcia, Grecia, Bulgaria, Egipt) şi 30% pentru pelerinajele din România.
SC BASILICA TRAVEL SRL a accesat ajutorul oferit de Guvernul României pentru societăţile din domeniul HoReCa, prin cele două tipuri de grant, respectiv: Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică afectată de pandemia Covid-19, în valoare de 150.000 euro, şi Acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, în valoare de 796.000 euro.
Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale, respectiv: structura de rezistenţă a subsolurilor adiacente N, S şi E (care au fost finalizate în procent de 100 %); învelitoarea din cupru auriu de la cupoletele şi porticele spaţiului liturgic exterior (finalizate în procent de 100 %); execuţie şi montaj ancadramente din piatră la ferestrele exterioare (finalizate în procent de 45 %); execuţie şi montaj decoraţiuni din piatră peste cota +45,00m (finalizate în procent de 98%); execuţie şi montaj placări cu piatră la stâlpii pridvorului vest (finalizate în procent de 95 %); pictură în tehnica mozaic a altarului Catedralei Naţionale (finalizată în procent de 98 %); execuţie tencuieli exterioare faţadă sud şi vest, turla mare, turle mici şi clopotniţă (la turlele mici şi turla clopotniţă tencuielile sunt finalizate în procent de 100 % până la cota +45.00); montajul lămpilor de balizaj pe turla mare şi turlele mici.
Activitatea desfăşurată la Centrul de Conferinţe – Palatului Patriarhiei a fost marcată, în continuare, de criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus, întregul sector al organizării de evenimente şi al spaţiilor expoziţional-muzeale fiind grav afectat. Numărul de vizitatori a fost de circa 5.700 persoane, iar personalul Centrului de Conferinţe – Palatul Patriarhiei s-a preocupat permanent de întreţinerea spaţiilor, de primirea vizitatorilor cu respectarea tuturor prevederilor sanitare în vigoarea, precum şi de organizarea unui număr de 125 evenimente.
De asemenea, activitatea Sectorului Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale a continuat să fie afectată din cauza crizei sanitare. Centrul Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei”, Centrul Cultural Misionar „Familia” – Pantelimon, Centrul Social Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol şi Centrul Social Pastoral „Sfântul Ilie” – Călimăneşti au înregistrat o creştere a veniturilor faţă de anul 2020, însă cu mult mai puţin faţă de anul 2019, înainte de pandemia actuală.
La Centrul Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au fost desfăşurate unele proiecte de modernizare şi recompartimentare. La Centrul Cultural Misionar „Familia” – Pantelimon au fost finalizate lucrările de modernizare de la Corpul F – „Belvedere”, iar la Centrul Social Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol, au fost efectuate lucrări de întreţinere şi de reparaţie la Corpurile A şi B. La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au continuat lucrările de modernizare la Vila 2 şi a fost asfaltată curtea interioară a Schitului Dragoslavele, iar la Centrul Social – Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti au fost efectuate lucrări de amenajare şi întreţinere a Casei de Oaspeţi.
ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ
În anul 2021, în lucrarea social-filantropică şi medicală la nivelul structurilor eparhiale ale Patriarhiei Române şi a ONG-urilor care funcţionează cu binecuvântarea acestora, au participat 19.853 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 33 inspectori de specialitate şi eparhiali, 477 asistenţi sociali, 1.939 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi, personal administrativ), 18.092 voluntari.
Biserica Ortodoxă Română şi-a desfăşurat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 719 instituţii şi servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. Diagrama aşezămintelor social-filantropice, în anul 2021, arată astfel: 57 birouri de asistenţă socială, 118 cantine sociale şi masă la domiciliu, 103 centre de zi pentru copii, 21 centre de zi pentru vârstnici, 4 centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, 58 centre rezidenţiale copii, 54 centre rezidenţiale vârstnici, 2 centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi, 30 servicii de îngrijire la domiciliu, 36 instituţii ce oferă servicii medicale şi de recuperare, 7 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 41 servicii educaţionale (tip afterschool, remedial, prevenţie abandon şcolar), 98 centre de informare, de consiliere, de sprijin şi comunitare, 33 locuinţe protejate, 13 centre de urgenţă (persoane fără adăpost, victime ale violenţei, victime ale traficului de persoane), 17 campusuri de tabără şi 27 cu alt specific.
În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare un număr de 1.114 proiecte şi programe sociale, din care: 62 cu finanţare externă, 34 cu finanţare publică, 894 finanţate din fonduri proprii şi 124 cu finanţare mixtă.
În cadrul aşezămintelor au primit asistenţă 144.226 beneficiari, după cum urmează: a) 59.948 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţi aflaţi la muncă în alte ţări; b) 4.340 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe; c) 46.915 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 32.243 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; e) 780 persoane fără adăpost.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 463 preoţi, dintre care: 19 în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, 87 în unităţi militare, 32 în sistemul penitenciar şi 325 în spitale şi aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent un număr de 359 biserici şi capele sfinţite, precum şi alte spaţii special amenajate, iar 28 de lăcaşuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare. Patriarhia Română a realizat cu succes demersuri pentru deblocarea posturilor vacante de preot din structurile subordonate Ministerului Apărării Naţionale (MApN), a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Astfel, s-au derulat concursuri pentru ocuparea a 9 posturi în unităţi militare din subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru 12 posturi de preot capelan din sistemul penitenciar.
Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reuşim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 200 de activităţi în beneficiul a aproximativ 4.500 familii pentru prevenirea excluziunii sociale şi Programul „Ajutor pentru elevi” destinat reducerii abandonului şcolar, având 104 beneficiari.
În ceea ce priveşte Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, respectiv componenta de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au realizat 5 deplasări, având 355 beneficiari. În perioada 2015-2021 au fost efectuate 73 deplasări, având 9.100 beneficiari. În anul 2021, a continuat parteneriatul cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti, în cadrul „Campaniei de prevenţie şi diagnosticare a cancerului de col uterin”, înregistrându-se 3 activităţi, cu un număr total de 134 beneficiare. În perioada 2018-2021au fost efectuate 29 deplasări, cu un număr total de 1.000 beneficiare.
În cuprinsul Patriarhiei Române au fost derulate campanii de donare de sânge, la care au participat un număr de 9.421 persoane, înregistrându-se 4.271 litri de sânge.
Pe tot parcursul anului 2021, s-a menţinut susţinerea pentru unităţile medicale implicate în tratarea bolnavilor de COVID-19 prin realizarea de donaţii de aparatură medicală, renovări ale unor secţii medicale, echipamente de protecţie şi substanţe de dezinfectare.
Programul „Masa Bucuriei”, care se desfăşoară la nivel naţional în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico – sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2021 este de 638.387 euro.
În concluzie, în cadrul activităţii filantropice la nivelul Patriarhiei Române, au fost acordat ajutoare financiare directe în valoare de 35.371.782 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 59.754.819 lei.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2021, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 217.751.299 lei (echivalent a 44.079.210 euro la cursul BNR din data de 26.01.2022).
În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulţime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor şi săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021 dorim să apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.
Exprimăm recunoştinţă şi preţuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioşi mireni, autorităţi centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 575, Ultimul acces: 2026-04-30 13:11:43

Timp total: 0,49s...

[]:1