© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.08s...
Patriarhul Daniel a vorbit despre tradiţia Ţărilor Române de a răspândi prin tipar Cuvântul lui Dumnezeu[2022-01-20]de Ştefana TotorceaPatriarhul Daniel a vorbit joi, la inaugurarea expoziţiei „Tipografia Cărţilor Bisericeşti (1882-2022). 140 de ani de activitate neîntreruptă”, despre tradiţia Ţărilor Române „de a răspândi Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul tiparului”. La vernisajul organizat cu participare restrânsă la Palatul Patriarhiei, Preafericirea Sa a subliniat şi felul în care „evenimentele naţionale s-au legat cu unele realizări culturale bisericeşti”: „Această Tipografie a Cărţilor Bisericeşti s-a înfiinţat la un an după ridicarea României la rang de Regat şi cu trei ani înainte de recunoaşterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”, a subliniat Patriarhul. „Anul acesta aniversăm nu doar 140 de ani de activitate a Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, ci şi 170 de ani de la construirea unei clădiri mai mari cu destinaţie specială pentru tipografie în timpul Mitropolitul Nifon Rusailă”, a amintit Părintele Patriarh Daniel. Acelaşi mitropolit, „în 24 ianuarie 1859, la şapte ani după ce a făcut clădirea cea nouă tipografiei, a prezidat Adunarea Electivă a Munteniei şi această adunare a ales ca domnitor al Munteniei pe Domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Şi astfel, de facto, s-a realizat Unirea Principatelor Române”, a amintit Preafericirea Sa. Prima carte tipărită la Tipografia Cărţilor Bisericeşti: Orologiul Mare, sau Ceaslovul (1887). Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu Tradiţia: Primul Liturghier ortodox tipărit din istorie „Această activitate tipografică este fundamentală pentru misiunea Bisericii: răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu prin tipar a fost o necesitate şi, în mod deosebit trebuie să reţinem faptul că primul Liturghier ortodox din lume a fost tipărit în Ţara Românească în 1508, la Târgovişte, în limba slavonă” – lucrare la care a contribuit şi Sfântul Neagoe Basarab, care avea să devină domnitor în 1512. Părintele Patriarh Daniel a mai spus că Biserica s-a folosit mereu de progresul tehnic, subliniind însă că este nevoie şi de discernământ duhovnicesc în activitatea editorială. „Este foarte important nu să tipărim mult, ci să tipărim şi material foarte consistent, să tipărim cărţi de referinţă, pentru că există o inflaţie de informaţii, din ce în ce mai multe în lume. Şi, desigur, în paralel cu textul tipărit s-a dezvoltat tehnica aceasta modernă digitală şi este uneori un efort mare pentru a distinge între valori, a alege ceea ce este folositor pentru suflet şi ceea ce este dăunător.” Maşinile expuse, o presă pentru carte (sec. XIX), cel mai vechi utilaj păstrat, şi o maşină de cusut cu sârmă (sec. XX), sunt complet funcţionale. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu „Sub presiunea smogului informaţiilor suprasolicitante pentru atenţia umană, trebuie să învăţăm discernământul valorilor spirituale perene”, a spus Preafericirea Sa. „Este foarte important, pentru că unele din cărţile tipărite care au cea mai lungă tradiţie sunt cărţile de cult, deoarece acestea sunt necesare comunităţii şi exprimă credinţa comunităţii.” „În cărţile de cult nu este voie să se exprime idei individuale doar pentru a se remarca autorul, ci trebuie să se exprime credinţa Bisericii. Sf. Maxim Mărturisitorul spune că cea mai sigură sursă pentru a înţelege dreapta credinţă este cultul ortodox”, a spus Părintele Patriarh Daniel. Editarea de carte necesită echilibru şi discernământ „Deci regula credinţei se vede în regula rugăciunii. Şi, în mod deosebit, în anul acesta, consacrat rugăciunii în viaţa Bisericii şi în viaţa creştinului, este foarte important să tipărim cu grijă cărţile de rugăciune, cărţile de cult în primul rând, păstrând un echilibru între tradiţie şi noutate.” „Cărţile de cult în limba română şi Sfânta Scriptură, de trei sute de ani, sunt tipărite în limba înţeleasă de popor, pe când în Bisericile Ortodoxe Surori se păstrează încă limba veche în cultă – slavonă, sau greacă veche”, a amintit Patriarhul Daniel. „Biserica Ortodoxă Română a adaptat limba de cult, limba liturgică, cu un efort deosebit de-a lungul secolelor.” Pr. Ionuţ Badea, directorul Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au vorbit la inaugurarea expoziţiei. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu Preafericirea Sa a mai menţionat că Sf. Antim Ivireanul a încheiat procesul de românizare a textelor liturgice: „Acest ierarh de neam străin, georgian, a adus o contribuţie deosebită pentru limbajul folosit în cărţile de cult, mai ales în Molitfelnic”. „Deci avem această nevoie de a păstra, pe de o parte tradiţia, sensul autentic al cuvintelor, atunci când ele sunt traduse din limba greacă, şi, pe de altă parte, de a face înţeleasă pentru fiecare epocă această expresie a credinţei în cult, sau acest limbaj, încât este nevoie de o mare maturitate şi de mult discernământ”, a concluzionat Părintele Patriarh Daniel. Ceremonia s-a încheiat cu anunţarea distincţiei oferite de Părintele Patriarh Daniel unui credincios care a făcut o donaţie substanţială pentru Biblioteca Sfântului Sinod: i-a acordat domnului Mihai Ilie din comuna Bârsăneşti, judeţul Bacău, Ordinul „Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ”. Acesta îi va fi înmânat de Arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod. Expoziţia de la Palatul Patriarhiei marchează momentele importante ale existenţei de 140 de ani a Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, prezentând ediţii Princeps ale volumelor tipărite în timp, începând cu prima carte de cult tipărită la Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Orologiul Mare, sau Ceaslovul (1887). La eveniment a fost lansat şi albumul monografic Tipografia Cărţilor Bisericeşti (1882-2022), apărut de curând la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1385, Ultimul acces: 2026-06-24 18:04:15
|
Timp total: 0.1s...
[]:1
