© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.1s...
Papa Francisc: Sfântul Iosif, tată în duioşie[2022-01-19]Vorbind astăzi, la cateheza de la audienţa generală, despre Sfântul Iosif ca „tată în duioşie”, Papa Francisc a explicat că „duioşia nu este înainte de toate o problemă emotivă sau sentimentală: este experienţa de a ne simţi iubiţi şi primiţi chiar în sărăcia noastră şi în mizeria noastră, aşadar transformaţi de iubirea lui Dumnezeu”. Amintim că în audienţa din Aula Paul al VI-lea s-au aflat şi surori din Congregaţia Maicii Domnului, aflate în pelerinaj cu PS Claudiu, Episcop de Cluj-Gherla, şi Mons. Marius Cerghizan, Vicar general al aceleiaşi Eparhii, cu ocazia aniversării a 100 de ani de existenţă ai Ordinului.Sfântul Părinte a amintit că a tratat acest aspect al duioşiei în scrisoarea apostolică „Patris corde”, din 8 decembrie 2020, după care a trecut la imaginea deasă a tatălui din Evanghelii, exemplificând cu parabola Tatălui milostiv. „Fiul aştepta o pedeapsă, o dreptate care i-ar fi putut da maxim locul unuia dintre servitori, dar iată-l învăluit de îmbrăţişarea tatălui. Duioşia este ceva mai mare decât logica lumii. Este un mod neaşteptat de a face dreptate. Iată pentru ce nu trebuie să uităm niciodată că Dumnezeu nu este înspăimântat de păcatele noastre: să ne intre bine în cap lucrul acesta. […] Este înspăimântat de închiderea inimii noastre – aceasta da, îl face să sufere – este înspăimântat de lipsa noastră de credinţă în iubirea Sa.” Pontiful a evocat apoi o scenetă de teatru jucată de nişte tineri. „Un prieten îl ascultă pe fiul care s-a îndepărtat de tatăl, care voia să se întoarcă acasă, dar îi era frică de faptul că tatăl îl va alunga şi îl va pedepsi. Şi prietenul îi spune: «Trimite un mesager şi spune că tu vrei să te întorci acasă, şi dacă tatăl te va primi să pună o batistă la fereastră, aceea pe care tu o vei vedea imediat ce ajungi la capătul drumului». Aşa a fost făcut. Şi opera, cu cântece şi dansuri, continuă până în momentul în care fiul intră pe strada finală şi se vede casa. Şi când ridică ochii, vede casa plină de batiste albe: plină. Nu una, ci trei-patru pentru fiecare fereastră. Aşa este milostivirea lui Dumnezeu. Nu se înspăimântă de trecutul nostru, de lucrurile noastre urâte: se înspăimântă numai de închidere.” Papa a adresat invitaţia de a reflecta la paternitatea lui Iosif, „care este o oglindă a paternităţii lui Dumnezeu” şi de a ne lăsa transformaţi în oameni capabili să iubească asemenea Lui. „Fără această «revoluţie a duioşiei» riscăm să rămânem închişi într-o dreptate care nu ne permite să ne ridicăm cu uşurinţă şi care confundă răscumpărarea cu pedepsirea. Pentru aceasta, astăzi vreau să îi amintesc în mod deosebit pe fraţii noştri şi surorile noastre care sunt în închisoare. […] Orice condamnare are mereu o fereastră de speranţă. Să ne gândim la fraţii noştri şi la surorile noastre închişi şi să ne gândim la duioşia lui Dumnezeu faţă de ei şi să ne rugăm pentru ei, ca să găsească în acea fereastră de speranţă o cale de ieşire spre o viaţă mai bună.” Şi a încheiat din nou cu o rugăciune: „Sfinte Iosif, tată în duioşie, învaţă-ne să acceptăm că suntem iubiţi chiar în ceea ce este mai slab în noi. Fă ca să nu punem nicio piedică între sărăcia noastră şi măreţia iubirii lui Dumnezeu. Trezeşte în noi dorinţa de a ne apropia de sacramentul Reconcilierii, pentru a fi iertaşi precum şi pentru a fi făcuţi capabili să iubim cu duioşie pe fraţii noştri şi pe surorile noastre în sărăcia lor. Fii aproape de cei care au greşit şi pentru aceasta plătesc preţul; ajută-i să găsească, împreună cu dreptatea, şi duioşia pentru a putea reîncepe. Şi învaţă-i că primul mod de a reîncepe este a cere iertare cu sinceritate, pentru a simţi mângâierea Tatălui.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 904, Ultimul acces: 2026-06-24 17:56:47
|
Timp total: 0.13s...
[]:1
