Biserica ştefaniană a unei mănăstiri din Suceava a fost construită peste un lăcaş de închinare mai vechi

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri si Evenimente

Biserica ştefaniană a unei mănăstiri din Suceava a fost construită peste un lăcaş de închinare mai vechi

[2022-01-19]

de Ştefana Totorcea

La Mănăstirea „Sfântul Ilie” de lângă Suceava, pe locul unei biserici construite de Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare în 1488, există vestigii ale unui lăcaş de cult mai vechi.
Biserica Mănăstirii „Sfântul Ilie”, din apropierea oraşului Suceava, a fost menţionată documentar în prima jumătate a secolului al XV-lea, înainte de 1443.
Într-un Codex [1] care a aparţinut cardinalului Ioan de Raguza [2] (mort la 1443), este amintit călugărul Macarie de la „Mănăstirea Sfântului Ilie Tesviteanul” de la Suceava [3].
Textul are următorul cuprins:
„În luna decembrie 18, a murit călugărul Macarie la Suceava, în Mănăstirea Sfântului Ilie Tesviteanul şi a fost înmormântat de duhovnicul său, kyr Calinic”[4].
Informaţia certifică faptul că pe locul actualei biserici, ridicată la 1488 de Sf. Domnitor Ştefan cel Mare, s-a aflat altă biserică.
În raportul săpăturilor arheologice făcute în 1997-1999 la Biserica „Sfântul Ilie” [5] este menţionat faptul că:
„Pe locul actualei ctitorii ştefaniene, mai cu seamă pe latura de vest, se afla o construcţie de lemn pe temelie de piatră, posibil un edificiu destinat cultului, acea mănăstire cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul de la Suceava, unde şi-a dat obştescul sfârşit călugărul Macarie” [6].
Planul săpăturilor arheologice din 1997-1999. Foto: Analele Putnei
O descoperire arheologică recentă (decembrie 2021) confirmă mărturia scrisă în 1443, respectiv existenţa primei Biserici a Mănăstirii „Sfântul Ilie”, a explicat dr. Ion Mareş, arheolog expert, citat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
Pe latura de sud a bisericii, la exterior, în dreptul naosului, de la cota 0 (nivelul actual de călcare) a fost dezvelit, pe lungimea de 4,4 m, un zid plasat paralel cu cel al bisericii ctitorită de Ştefan cel Mare; zidul este clădit din pietre legate cu mortar.
Foto: Arhiepisocpia Sucevei şi Rădăuţilor
Zidul, cu lăţimea de 0,60 metri, are forma patrulateră şi delimitează o construcţie care marchează naosul unei biserici din piatră, de aproximativ 10 m lungime.
Cercetătorii cred că lăcaşul de cult mai vechi a fost ridicat de Iliaş / Ilia [7] Voievod (1432-1433; 1435-1436; 1436-1442) [8], fiul lui Alexandru cel Bun (1400-1432) [9].
Tronsonul de zid păstrat, care documentează prima biserică de la Mănăstirea „Sfântul Ilie”, urmează a fi consolidat, restaurat şi pus în valoare în in situ, adică pe locul în care a fost găsit.
Mănăstirea „Sf. Ilie” se află în satul cu acelaşi nume din Comuna Şcheia, situată la 1,5 kilometri distanţă de oraşul Suceava. A fost reconsnolidată cu fonduri europene în perioada 2019-2021.
NOTE
[1] Manuscrisul în limba greacă se află la Biblioteca Universităţii din Basel.
[2] Cardinal catolic, cu sediul la Ragusa (în prezent, regiunea Dubrovnik, Croaţia).
[3] Petre Ş Năsturel, „D’un document byzantin du 1395 et des quelques monasteres roumains”, în vol. Traveaux et Memoires, Paris, 1981, p. 351.
[4] Ibidem.
[5] Cercetări arheologice efectuate de Mircea D. Matei, Florin Hău, Paraschiva-Victoria Batariuc, Ion Mareş.
[6] Paraschiva Victoria Batariuc, „Cercetări arheologice la Biserica Mănăstirii Sfântul Ilie”, în Analele Putnei, VI, 2010, 1, p. 217.
[7] Ipoteză avansată de P. Ş. Năsturel (op.cit.).
[8] Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova. A. 1324-1881, I. secolele XIV-XVI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 476-481, 484-491.
[9] Ibidem, p. 471-476.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 852, Ultimul acces: 2026-06-24 16:31:27

Timp total: 0.03s...

[]:1