Recunoştinţa este starea firească a omului, iar Biserica este conştiinţa euharistică a universului: Patriarhul Daniel - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri si Evenimente

Recunoştinţa este starea firească a omului, iar Biserica este conştiinţa euharistică a universului: Patriarhul Daniel

[2022-01-16]
de Ştefana Totorcea

„Recunoştinţa este firescul demnităţii omului”, a spus Patriarhul României duminică, explicând Evanghelia vindecării celor 10 leproşi. Ca şi creatură, omul este dator să răspundă cu recunoştinţă la iubirea smerită şi milostivă a Creatorului său. Iar rugăciunea supremă de recunoştinţă a omului este Sfânta Liturghie. Prin ea, Biserica devine conştiinţa euharistică („mulţumitoare”) a universului.
Părintele Patriarh Daniel a subliniat în primul rând că recunoştinţa samarineanului a izvorât din atitudinea lui smerită. Astfel, cele două virtuţi sunt strâns legate între ele. „Tocmai pentru că era obişnuit cu umilirea, cu marginalizarea, acest samarinean era un om smerit şi răbdător. Şi smerenia lui multă a cultivat în el recunoştinţa”, a spus Preafericirea Sa.
„Iisus nu are nevoie de laudă, dar subliniază faptul că recunoştinţa este o datorie morală a omului şi, mai mult decât atât, un semn al sănătăţii sufletului”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.
„Cu alte cuvinte, cei 10 leproşi s-au vindecat de lepra trupului, dar numai unul s-a vindecat şi de lepra sufletului, care este nerecunoştinţa. Este o stare de infirmitate, sau de boală nerecunoştinţa, o stare de nesimţire spirituală. Această stare de nesimţire duhovnicească a sufletului este aici interogată de Mântuitorul Iisus Hristos prin întrebarea: Dar cei nouă unde sunt?”
„Biserica a învăţat că cea dintâi activitate a omului credincios trebuie să fie recunoştinţa, care în limba greacă se numeşte euharistia”, a precizat Patriarhul României.
Prin recunoştinţă ne redăm pe noi înşine şi universul Creatorului
„Euharistia înseamnă recunoştinţă, sau mulţumire. De aceea, rugăciunea cea mai solemnă, cea mai bogată şi cea mai sfântă a Bisericii este Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie euharistică, când Biserica, fiind conştiinţa întregii creaţii, aduce mulţumire Creatorului pentru binefacerile cunoscute şi necunoscute, arătate şi nearătate, adică cel vizibile şi cele invizibile, primite de la Dumnezeu.”
„Această rugăciune de mulţumire este rugăciunea supremă de recunoştinţă. De ce? Pentru că lumea a fost creată de Dumnezeu din iubire milostivă, ca fericirea, pacea şi bucuria Preasfintei Treimi să fie împărtăşite unei mulţimi de persoane create după chipul lui Dumnezeu, adică îngerilor şi persoanelor umane, pentru că Dumnezeu doreşte ca să împărtăşească bunătatea Sa, iubirea Sa fiinţelor pe care le-a creat”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Când Biserica arată recunoştinţă în Sfânta Liturghie, ea mulţumeşte nu doar pentru comunitatea locală unde se săvârşeşte liturghia, ci pentru Biserica întreagă, de la o margine la cealaltă a pământului, şi pentru toate generaţiile, de la început şi până la sfârşitul veacurilor. Şi pentru întreg universul material.
De aceea la slujbă se rostesc cuvintele: Ale Tale dintru ale Tale, Ţie-Ţi aducem de toate. „Ţn numele a toată existenţa creată şi pentru binele întregii existenţe create. Aici Biserica este conştiinţa euharistică, recunoscătoare, sau mulţumitoare a întregului univers creat”, a subliniat Patriarhul României.
Răspunsul lui Dumnezeu este ca şi El să Se dăruiască nouă
„Sfânta Recunoştinţă, sau Sfânta Euharistie, primeşte ca răspuns pe Hristos Însuşi. Noi oferim ceea ce putem oferi: pâine şi vin. Dar, prin lucrarea Duhului Sfânt, prin invocarea Duhului Sfânt, primim Trupul şi Sângele lui Hristos”, a aprofundat Preafericirea Sa.
„Oferim daruri lui Dumnezeu şi-L primim pe Dumnezeu Care, din iubire pentru oameni, S-a făcut tocmai ce iubea, adică Om – pe Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci. Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos spune: Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică.”
„Noi trăim din milostivirea lui Dumnezeu, cum spune poetul nostru naţional, Mihai Eminescu: Din mila Sfântului / Facem umbră pământului”, a adăugat Patriarhul României.
„Adică din milostivirea lui Dumnezeu folosim soarele, lumina şi căldura soarelui creat de Dumnezeu, folosim roadele pământului creat de Dumnezeu, nu făcut de noi, folosim apa şi aerul create de Dumnezeu. Fără acestea, omul nu poate trăi. Existenţa noastră biologică este în primul rând darul lui Dumnezeu. Şi apoi toată activitatea noastră spirituală este darul lui Dumnezeu – dar al conlucrării noastre cu harul său sfinţitor şi dătător de bucurie şi de pace.”
Să fim recunoscători faţă de cei care ne-au născut şi ne-au format
„Acest samarinean rugător şi recunoscător a devenit un dascăl al credinţei şi al comportamentului pentru noi”, a recapitulat Preafericirea Sa.
„În această Duminică, Evanghelia ne îndeamnă să fim recunoscători faţă de Dumnezeu, Care ne dăruieşte viaţa şi sănătatea, şi faţă de toţi cei care au contribuit la creşterea noastră fizică şi spirituală şi la ajutorarea noastră: să mulţumim părinţilor după trup, care ne-au născut, să mulţumim educatorilor, profesorilor, duhovnicilor şi tuturor celor care ne-au ajutat să creştem spiritual, să ne cultivăm, să ne formăm profesional şi tuturor celor care ne-au ajutat în situaţii dificile”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Şi astfel vom preamări pe Dumnezeu şi vom aduce bucurie în jurul nostru, cultivând recunoştinţa ca stare de sănătate a sufletului recunoscător, iubitor şi mulţumitor faţă de Dumnezeu şi semeni”, a încheiat Patriarhul României.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 728, Ultimul acces: 2026-06-24 16:02:45