Cultura română, trecând prin Biserică, a devenit sacră: Ziua Culturii Naţionale la Mănăstirea Putna

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri si Evenimente

Cultura română, trecând prin Biserică, a devenit sacră: Ziua Culturii Naţionale la Mănăstirea Putna

[2022-01-15]

de Ştefana Totorcea

Cultura română, trecând prin Biserică, a devenit sacră, a spus sâmbătă scriitorul Adrian Alui Gheorghe la Mănăstirea Putna. De Ziua Culturii Naţionale, obştea Putnei a lansat albumul dedicat seriei de manifestări „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal” (2021), care a avut în centru figura Poetului Naţional. Arhim. Melchisedec Velnic a spus că este menirea mănăstirii să ducă mai departe mesajul de unitate în credinţă şi simţire a tuturor românilor.
Autorităţile locale şi obştea Mănăstirii Putna au marcat Ziua Culturii Naţionale printr-un eveniment de cultură şi spiritualitate.
Au participat Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul sfântului aşezământ, Gheorghe-Alexandru Moldovan, Prefectul Judeţului Suceava, Niculai Barbă,Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Coroamă, Primarul Putnei, Adrian Alui Gheroghe, scriitor sucevean, Teodora Stanciu, jurnalist cultural la Radio Trinitas, părinţi şi fraţi ai mănăstirii, reprezentanţi locali ai Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi din România.
Evenimentul a început la ora 12:00 cu pomenirea poetului Mihai Eminescu şi a celorlalţi făuritori ai Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni (1871), eveniment organizat la Mănăstirea Putna şi care a cristalizat pentru prima dată idealul de unitate a tuturor românilor.
Au mai fost pomeniţi Maica Benedicta – Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, eminescolog, care-şi doarme somnul de veci în cimitirul mănăstirii, jurnalistul Mircea Motrici şi Carmen Veronica Steiciuc, fosta directoare a Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava.
După slujbă, Părintele Stareţ Melchisedec a amintit o constatare a poetului Mihai Eminescu, pe care a consemnat-o istoricul Teodor V. Ştefanelli. Poetul nu participa la toate şedinţele organizaţiei studenţilor români din Cernăuţi, oraş care la vremea aceea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.
„Membrii nu produc nimic original. Imitează pe studenţii nemţi fără să cugete că deprinderile acestora se sprijinesc pe o vechime istorică seculară şi că au rostul lor în vechimea de sute de ani de existenţă a Universităţii din Viena şi nu se potrivesc cu deprinderile românului şi nici nu se vor lipi vreodată de sufletul nostru”, spunea Eminescu [1].
„Iată ce simţea Eminescu: nu toţi cei de la 1871 se aşezau în matca neamului cum era aşezat el”, a subliniat Arhimandritul. „Să fugim de imitaţii şi să căutăm la rădăcina noastră, căci avem de unde să dăm. Atâta timp cât rădăcina ne este bună şi sfântă, şi cât rădăcina o udăm cu o lacrimă a rugăciunii noastre, atunci creăm şi dăm.”
„Dumnezeu Preabunul să binecuvinteze această zi, iar Eminescu, de acolo, din cerul preasfânt, aşa cum a adresat o rugăciune către Maica Domnului, aşa şi acolo, sus, sunt convins că, aşa cum spunea Maica Benedicta, el a gustat frumuseţea întâlnirii cu Hristos Domnul, cântând Lumină Lină, ca la Mănăstirea Agafton”, a adăugat stareţul.
Mănăstirea Putna, continuatoarea unui mesaj de dincolo de istorie
Evenimentul a continuat la bustul lui Mihai Eminescu din incinta mănăstirii, unde au fost depuse flori din partea Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava, a Consiliului Judeţean Suceava, a Primăriei Putna şi din partea Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi Români.
A urmat momentul lansării albumului Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal, realizat de obştea mănăstirii cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava.
Publicaţia a apărut în cadrul Acordului de asociere semnat – în vederea promovării seriei de evenimente „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal” – între Judeţul Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei, Centrul Cultural Bucovina, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Comuna Putna şi Mănăstirea Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Părintele Arhimandrit Melchisedec a adresat mulţumiri Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, care a dat binecuvântare pentru toate publicaţiile mănăstirii, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a fost prezent la Serbare, şi Consiliului Judeţean Suceava, care a acordat un sprijin substanţial, asumându-şi răspunderea pentru manifestări.
„Le aduc mulţumiri şi părinţilor şi fraţilor, pentru că sunt alături şi pentru că înţeleg că Mănăstirea Putna are un mesaj – nu că-l vrem noi, ci că acesta vine din adânc. Aşa a fost voia Celui Mare. El aşa a vrut şi noi, dacă nu ne conformăm, ne îndepărtează din acest loc. De aceea, să luăm aminte!”, a mai precizat stareţul Putnei.
Toţi scriitorii români s-au nutrit din Biserică
În continuare, scriitorul Adrian Alui Gheorghe a împărtăşit câteva gânduri despre Ziua Culturii Naţionale şi legătura culturii române cu Ortodoxia.
„Cred că nu putem spune că Serbarea de la Putna s-a încheiat atâta vreme cât este vorba de continuitatea unui ideal. Efectele Serbării de la Putna, atât cea de la 1871, cât şi cea din 2021 de fapt sunt etape dintr-o perspectivă mult mai amplă. De aceea, cred că noi vorbim doar de o etapă, iar etapa acesta se încheie minunat în acest album”, a spus scriitorul.
„Acest album este o trecere în revistă a unor momente, a unor secvenţe. Sunt de fapt nişte holograme care, dezvoltate, dau imaginea complexă, care nu priveşte doar Mănăstirea Putna, care nu priveşte doar momentul de aici, ci o reverberaţie la nivelul culturii române, la nivelul spiritualităţii româneşti, la nivelul naţiunii române, pentru că, până la urmă, evenimentul acesta nu se adresează unui segment, ci unei istorii.”
„Ce mai demonstrează acest album? Ce mai demonstrează de fapt manifestarea din vară şi toate manifestările care au premers anul 20021? Că istoria noastră, trecând prin Biserică, s-a sacralizat”, a continuat Adrian Alui Gheorghe.
„Demonstrează faptul că ea, cultura română, trecând prin Biserică, a devenit sacră. Demonstrează faptul că persoane – artişti, scriitori ş.a.m.d. –, trecând prin Biserică, s-au sfinţit. Este o demonstraţie pe care o putem face cu argumente care se regăsesc în acest album.”
„Ca să ajungem la Ziua Culturii Naţionale, trebuie să plecăm de la elementul de bază, care este Eminescu. Dacă nu l-am fi avut pe Eminescu, sinteză a unei istorii, a unei culturi, a unei spiritualităţi, cred că azi nu am fi putut vorbi cu adevărat de Ziua Culturii Naţionale. Pentru că Eminescu ne-a dat un sens, ne-a dat un rost, a fost cel care ne-a pus pe şina istoriei şi ne-a dat direcţia, perspectiva.”
„Mă gândeam că astăzi, de Ziua Culturii Naţionale, de ziua lui Eminescu, dacă cele 22-25 de milioane de români din ţară şi din Europa, de pe unde sunt împrăştiaţi, ar deschide o carte Eminescu, acel foşnet ar fi sunetul magic care ne-ar însufleţi pe toţi”, a continuat scriitorul.
El a adăugat că „toţi scriitorii români s-au nutrit din Ortodoxie, s-au nutrit din Biserică” şi că Serbarea de la Putna şi pomenirea lui Eminescu de Ziua Culturii Române i-au oferit „imaginea unei stabilităţi a culturii române”.
Scriitorul a mai lansat un avertisment cu privire la tendinţele contemporane de ideologizare a culturii.
„Cultura democraţiei este obligatorie pentru o societate. Dar nu există în nici un context democraţia culturii. În cultură avem nevoie de tirania valorii, care nu se negociază, ci se impune”, a spus el.
Evenimentul a continuat cu câteva gânduri despre Eminescu oferite de Cosmin Ţugui, câştigătorul Concursului de discursuri al Serbării de la Putna 2021.
Premiu de Excelenţă pentru exegeza eminesciană
Ziua Culturii Naţionale la Mănăstirea Putna s-a încheiat cu ceremonia de acordare a Premiului de Excelenţă pentru exegeză eminesciană pe anul 2022, în cadrul celei de a XXXI-a ediţii a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” organizat de Consiliul Judeţean Suceava.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă, a anunţat câştigătorul: Premiul de Excelenţă pentru cel mai bun volum de exegeză eminesciană, votat în unanimitate de membrii juriului, a fost acordat scriitoarei Mihaela Albu din Bucureşti, pentru volumul „Din exil… acasă… «cu Eminescu de mână»”, antologie de studii şi articole despre opera eminesciană.
Festivalul s-a desfăşurat la Suceava de Ziua Culturii Române şi a fost organizat de Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina de Ziua Culturii Naţionale, Societatea Scriitorilor Bucovineni, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Mănăstirea Putna, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Primăria Comunei Putna şi Primăria Comunei Şerbăuţi.
Evenimentul de la Mănăstirea Putna s-a încheiat cu un recital de muzică şi poezie oferit de profesoara Mariana Maloş şi grupul de elevi care poartă numele Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, de la şcoala cu acelaşi nume din Putna, şi de Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus.
NOTĂ
[1] Serbarea de la Putna 1871. Publicistică, documente, amintiri, Ed. Mitropolit Iacov Putneanul, Mănăstirea Putna, 2021, pp. 331-340.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 775, Ultimul acces: 2026-06-24 16:39:44

Timp total: 0.03s...

[]:1