© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Pomenire la mormântul lui Eminescu în Anul omagial 2022: Dumnezeu i-a primit rugăciunile, spune PS Timotei[2022-01-15]de Ştefana Totorcea„Credem că rugăciunile pe care le-a înălţat, rugăciunile pe care le-a scris pentru alţii, îndemnându-i să se roage, au fost primite înaintea Stăpânului celui din ceruri”, a spus Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul după ce a oficiat, la Cimitirul Bellu din Capitală, un Parastas la 172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a amintit că, „în ultimele ceasuri ale vieţii, Eminescu a scris ultimele cuvinte, o fărâmă de poezie care era de fapt o rugăciune”. Ierarhul a citat şi altă rugăciune scrisă în versuri de Poetul Naţional. „Eminescu a cinstit Biserica, a avut cuvinte de laudă la adresa ei, dar în acest an ne aducem aminte în chip special de faptul că a îngenuncheat rugându-se către Preacurata Maică a lui Dumnezeu: Îngenunchem rugându-te, / Înalţă-ne, ne mântuie / Din valul ce ne bântuie; (…) Noi, ce din mila Sfântului / Umbră facem pământului, / Rugămu-ne-ndurărilor / Luceafărului mărilor…” „Aşadar, rugător, după cum a învăţat în tinereţea lui, chiar în copilăria lui, atunci când a poposit în mănăstirea unde se aflau multe dintre rudeniile dinspre mamă”, a menţionat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul. „Mama sa a avut câteva surori călugăriţe şi de asemenea rudenii apropiate, nepoate. Una dintre ele s-a rugat mult în vremea vieţuirii sale la Mănăstirea Agafton şi chiar plângea. Odată a fost văzută plângând şi maicile au întrebat-o: De ce plângi, maică? Maica Xenia a răspuns: Plâng pentru vărul meu, care a avut o viaţă zbuciumată şi care are nevoie de rugăciune.” „Credem că exemplul luminos al trăirilor lui, al rugăciunii şi al apropierii de Biserică pot constitui un model pentru toţi cei care cinstesc această Zi a Culturii Naţionale, pentru toţi cei care cinstesc credinţa, istoria şi frumuseţea pământului românesc”, a mai spus Preasfinţia Sa. „Pământul românesc are câteva locuri deosebit de importante. Fiecare palmă de pământ are istoria şi frumuseţea ei, dar anumite locuri ne aduc aminte de câteva momente importante pe care fraţii noştri români le-au trăit în decursul vremurilor.” „Aşa se face că mulţi dintre fraţii noştri se îndreaptă către mormântul Sf. Voievod Ştefan, la Mănăstirea Putna, alţii se îndreaptă către mormântul lui Eminescu şi al altor personalităţi, multe din aceste morminte aflându-se în Cimitirul Bellu”, a continuat ierarhul. „Biserica are datoria de a-i cinsti pe cei care au cinstit-o, pe cei care au iubit Biserica şi au mărturisit în diferite momente cât de importantă este această instituţie divino-umană care este pe pământ, dar care este în acelaşi timp cerească”, a mai spus Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Academia Română a iniţiat stabilirea prin lege a Zilei Culturii Naţionale. Legea a fost adoptată de Parlamentul României în 2010, stabilindu-se marcarea ei odată cu ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu pentru Poetul Naţional. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 788, Ultimul acces: 2026-06-24 16:39:44
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
