Eminescu a venit între noi şi nu va pleca niciodată, spune PS Ieronim - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri si Evenimente

Eminescu a venit între noi şi nu va pleca niciodată, spune PS Ieronim

[2022-01-15]
de Ştefana Totorcea

„Este ziua în care a răsărit Luceafărul poeziei româneşti”, a spus Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul sâmbătă, la Parastasul oficiat pentru Mihai Eminescu la Catedrala Patriarhală. Se împlinesc 172 de ani de la naşterea Poetului Naţional, dar „Eminescu a venit între noi şi nu va pleca niciodată”, a adăugat Episcopul-vicar patriarhal.
„Cu toate că manifestările sunt restricţionate de prezenţa acestei pandemii, totuşi Eminescu este viu şi trăieşte printre noi”, a menţionat ierarhul.
„A fost născut şi crescut într-o familie de creştini, educat frumos şi a înţeles punctele cardinale ale existenţei, a înţeles Dumnezeirea şi a înţeles rolul şi însemnătatea Sfintei noastre Biserici în viaţa poporului român”, a subliniat Preasfinţia Sa referitor la Poetul Naţional, amintind că acesta a numit Biserica Ortodoxă „Maică a poporului român”.
„Într-adevăr, în Biserică, de la începuturi, s-a creat cultură spirituală. Şi nu vorbim numai de cultura cuvântului, de traducerile sfinte, de evlavia faţă de verbul dumnezeiesc care ne străbate din cărţile sfinte, de minunatele interpretări ale lor, dar şi de poeziile care s-au născut mai târziu, precum Psaltirea în versuri a lui Dosoftei”, a spus părintele episcop-vicar patriarhal.
„Să ne amintim de tipăriturile de la noi, undele dintre ele în premieră mondială, la aproape 50 de ani de la apariţia tiparului, să ne amintim de toată activitatea de construire, de şlefuire a acestui diamant al limbii române, pe care au cultivat-o mitropoliţi ai Ţării Româneşti, mitropoliţi ai Moldovei, au cultivat-o monahi şi tipografi smeriţi preoţi de parohii sau stareţi şi învăţaţi de la mănăstiri”, a continuat ierarhul.
„Toţi aceştia, împreună şi cu marii clasici ai literaturii române, au fost făuritori de limbă, în sensul că limba a căpătat sensuri profunde, s-a îmbogăţit prin expresii, prin cuvinte noi, folosind vechile noastre cuvinte dacice şi latine, dar şi, cum este firesc, în circulaţia internaţională a cuvântului, şi cuvinte din fondul acestor culturi şi civilizaţii.”
„Astfel, aceşti corifei, printre care Mihai Eminescu a fost cel mai strălucitor, ne-au dăruit această limbă. Lor li se cuvinte cinste, precum şi poetului naţional, care adună în fiinţa sa, în existenţa sa, în sufletul său, simbolul culturii şi preocupărilor de frumos ale neamului nostru”, a continuat Preasfinţitul Părinte Ieronim.
Ierarhul a amintit un lucru mai puţin ştiut despre Eminescu: „Avea un glas încântător. Într-unul din momentele prezenţei sale la Botoşani, a încântat pe cei care erau acolo interpreţi şi reprezentanţi ai cântului, care au afirmat: Păcat că scrie poezie şi nu a devenit cântăreţ”.
„Ne-a lăsat frumuseţea cântului, frumuseţea creatoare a dragostei, care uneşte fiinţele umane şi care ne ajută ca din neamul nostru să ducem mai departe tezaurul pe care l-am primit”, a mai spus episcopul-vicar patriarhal.
Mihai Eminescu „întruchipează şi adună toate eforturile, toată creaţia marilor clasici şi contemporani făuritori de limbă, creatori de opinie, oameni cu aspiraţii pozitive, care au dorit şi doresc binele poporului nostru.”
„Nu avem, precum francezii Le Dôme des Invalides, un Panteon unde să adunăm marile personalităţi, dar avem, sub bolta cerească, în Cimitirul Şerban-Vodă, o zonă foarte densă, unde se odihnesc personalităţi deosebite ale neamului nostru” a mai remarcat ierarhul.
„Alături de Eminescu sunt şi alţi corifei ai culturii noastre. Ei sunt acolo, sub această cupolă românească a Panteonului nostru şi sunt veneraţi.”
„Marii corifei ai culturii române sunt cu făcliile aprinse. Ei ne cheamă la cele înalte, ei ne cheamă să fim oameni de cultură, oameni cultivaţi şi oameni care ne cultivăm spiritul şi – nu în ultimă instanţă – oameni care ne cultivăm în sens creştin virtuţile. Veşnica lor pomenire!”, a încheiat Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul.
Academia Română a iniţiat stabilirea prin lege a Zilei Culturii Naţionale. Legea a fost adoptată de Parlamentul României în 2010, stabilindu-se marcarea ei odată cu ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu pentru Poetul Naţional.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 760, Ultimul acces: 2026-06-24 16:39:44