© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.08s...
160 de ani de la naşterea Arhiepiscopului Raymund Netzhammer[2022-01-18]Miercuri, 19 ianuarie 2022, se împlinesc 160 de ani de la naşterea marelui benedictin a cărui viaţă a fost strâns legată de istoria Arhidiecezei de Bucureşti: Arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1862-1945). Cu această ocazie, ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, va prezida o Sfântă Liturghie la ora 18.30, în Catedrala Sf. Iosif, pentru a-l comemora pe cel care a fost nu doar Păstorul romano-catolicilor din Arhidieceza de Bucureşti, ci şi un ctitor pentru greco-catolicii din Capitală şi un expert în matematică, fizică, istorie, chimie, geodezie, geografie, numismatică, arheologie.Site-ul ARCB.ro a publicat cu această ocazie un amplu medalion biografic al Arhiepiscopului Netzhammer, semnat de pr. dr. Petru Ciobanu. Cităm câteva fragmente: Albin Netzhammer, acesta fiind numele de botez al viitorului Arhiepiscop de Bucureşti, s-a născut la 19 ianuarie 1862 în satul Erzingen din marele ducat Baden. Era fiul unui ţăran, pe numele său Josef Netzhammer, căsătorit cu Brigitta, născută Stoll. Familia mai avea alţi patru copii: Maria, Amalie, Franz-Josef şi Georg. În anul 1876, Josef şi Brigitta îl încredinţează pe isteţul şi talentatul adolescent Albin călugărilor benedictini din mănăstirea Maria Einsiedeln din cantonul Schwyz. În anul 1880, când a ajuns la vârsta de 18 ani, a fost primit printre novicii mănăstirii. Trecând un an de noviciat şi alţi trei ani de probă, la 8 septembrie 1884 a depus în mâinile abatelui voturile călugăreşti, primind numele de Raymund, iar în anul 1886, la data de 5 septembrie, a fost hirotonit preot. Imediat ce şi-a încheiat studiile, în anul 1887 a fost numit profesor la gimnaziul mănăstirii, predând matematica, iar mai târziu chimia şi fizica. Însă pe la începutul deceniului al nouălea al secolului al XIX-lea, din cauza unei boli periculoase la ochi, a fost nevoit să abandoneze munca profesorală, între anii 1893-1894 dedicându-se pastoraţiei în Parohia Montreux, pe malul lacului Geneva, în calitate de vicar. Pentru un an după revenirea de la Montreux – 1894-1895 –, viitorul Arhiepiscop de Bucureşti a deţinut şi misiunea de administrator şi econom al mănăstirii. În anul 1899, Arhiepiscopul de Bucureşti, Francisc-Xaveriu von Hornstein (1896-1905) s-a adresat abatelui mănăstirii din Einsiedeln cu rugămintea să-i pună la dispoziţie doi călugări care să se ocupe de conducerea ştiinţifică a Seminarului din Bucureşti. Alegerea a căzut asupra Pr. Raymund Netzhammer şi a Pr. Lucius Fetz. Ajuns la Bucureşti, a fost numit rector al Seminarului arhidiecezan, suplinind totodată funcţia de profesor de matematică, fizică şi chimie. Raymund Netzhammer a condus Seminarul Arhidiecezan din Bucureşti timp de doi ani, între 1900 şi 1902, „doi ani fericiţi”, cum îi va numi el în Jurnalul său. Concomitent cu misiunea de rector, a fost implicat şi în pastoraţie, fiind numit de Arhiepiscopul von Hornstein predicator misionar în diferite parohii ale Arhidiecezei de Bucureşti. La 16 septembrie 1905, după moartea Arhiepiscopului Hornstein, Papa Pius al X-lea (1903-1914) l-a numit Arhiepiscop de Bucureşti. Fiind primit în audienţă de Pius al X-lea, Netzhammer i-a spus că nu poate accepta numirea, la care Papa i-a reproşat: „Cum, nu sunteţi oare călugăr, nu ştiţi ce înseamnă ascultarea?” Ce putea răspunde nou-numitul Arhiepiscop în faţa acestor cuvinte ale Pontifului: „Dacă Sfântul Părinte spune aceasta, atunci ştiu că trebuie să ascult, deci in verbo tuo laxabo rete – «la cuvântul tău, voi arunca năvoadele»”. A fi ascultător nu era suficient pentru Sfântul Papă Pius al X-lea, aşa că l-a îndemnat cu tonul său părintesc: „Să fii un bun român!” În calitate de Arhiepiscop de Bucureşti, s-a dedicat trup şi suflet propăşirii turmei ce i-a fost încredinţate spre păstorire. La 3 iulie 1924, Raymund Netzhammer a trimis la Roma scrisoarea prin care, „ca fiu ascultător al Sfântului Părinte”, îşi înainta demisia din scaunul arhiepiscopal de Bucureşti. Duminică, 6 iulie, el îşi lua rămas-bun, printr-un „cuvânt de adio” de la enoriaşii săi, publicat în foaia de duminică şi doar în limba germană. Îşi motiva plecarea prin „motive de sănătate”. Motivul plecării îl putem afla şi din discuţia avută de Arhiepiscop cu Regele Ferdinand I la Sinaia la 12 iulie şi se afla în faptul că Netzhammer era german. La 13 iulie 1924, Raymund Netzhammer a celebrat pentru ultima oară Sfânta Liturghie în Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, iar marţi, 15 iulie, după 19 ani de păstorire, părăsea România. Printr-o telegramă cifrată, sosită în aceeaşi zi la Nunţiatură, se anunţa acceptarea demisiei lui Netzhammer şi numirea lui ca Arhiepiscop titular de Anazarbus. După trei ani de şedere la Mănăstirea Einsiedeln, s-a mutat apoi pe insula Werd din oraşul Stein am Rhein, unde a murit la 18 septembrie 1945, la vârsta de 83 de ani. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 883, Ultimul acces: 2026-06-24 17:38:47
|
Timp total: 0.08s...
[]:1
