167 de ani de la plecarea la Domnul a lui Anton Pann | „A contribuit la impunerea definitivă a limbii române în cultul ortodox”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

167 de ani de la plecarea la Domnul a lui Anton Pann | „A contribuit la impunerea definitivă a limbii române în cultul ortodox”

[2021-11-02]

de Iulian Dumitraşcu

Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) a trecut la cele veşnice în data de 2 noiembrie 1854 şi a fost înmormântat în curtea Bisericii „Sfântul Stelian” – Lucaci din Bucureşti.
Despre personalitatea marelui compozitor, a vorbit pentru Basilica.ro Constantin Răileanu, cel care de aproape două decenii promovează, prin activitatea sa, tradiţia şi cultura autentică.
Introducerea limbii române în cult
Artistul a evidenţiat contribuţia lui Anton Pann la introducerea limbii române în cult.
„Anton Pann a fost unul dintre primii intelectuali (un pionier) care au luptat pentru fiinţarea unei culturi româneşti. Era moda vremii (final de sec. 18, început de sec. 19) ca totul să aibă identitate naţională. Nu exista până atunci nici în alte state din Vest această idee. Anton Pann alege să se ocupe de culturalizarea maselor prin alcătuirea şi publicarea de versuri pe înţelesul poporului. Această activitate literară a desfăşurat-o în paralel cu cea muzicală şi pedagogică, profesiile lui de bază”.
„Prin tipăriturile sale şi prin distribuirea lor către publicul larg, Anton Pann a reuşit să introducă în popor o logică şi un firesc al exprimării, demonstrând că limba română este destul de versatilă pentru a exprima subtilităţi atribuite până atunci limbilor de circulaţie precum slavona, greaca, latina ori franceza de către unele persoane educate în afara realităţilor lingvistice autohtone”.
„Pe lângă aspectul acesta, Anton Pann a contribuit la impunerea definitivă a limbii române în cultul creştin ortodox prin numărul mare de traduceri şi compoziţii religioase necesare serviciului divin. Alături de Macarie şi ulterior de pleiada de psalţi, Anton Pann a continuat munca de introducere a limbii române în cultul religios începută de diaconul Coresi, fraţii Greceanu, Filothei sin Agai Jipei ş.a.”, a precizat Constantin Răileanu.
Grupul Vocal de Muzică Bizantină „Anton Pann”, dirijat de Constantin Răileanu. Foto credit: corul.antonpann.ro
Aspecte inedite
Constantin Răileanu a prezentat două aspecte inedite legate de personalitatea lui Anton Pann.
El a menţionat că Tratatul de teorie a muzicii bisericeşti scris de Anton Pann pe la 1854 reprezintă un valoros document prin conţinutul interesant pe care îl propune.
„Anton Pann vorbeşte despre legătura şi interdependenţa care există între muzică şi text cu prevalarea celei din urmă asupra celei dintâi. Oferă, de altfel, şi primele elemente de estetică vocală şi compoziţională pe baza cărora a cizelat şi îmbunătăţit calitatea interpretativă a viitorilor psalţi. Mai mult de atât, la final propune şi o programă şcolară de predare a muzicii în şcolile de psalţi pe o perioadă de 4 ani. Tratatul său de teorie a muzicii bisericeşti s-a impus prin claritate şi adaptabilitate, fiind adoptat de majoritatea psalţilor”.
Legat de fizionomia compozitorului, Constantin Răileanu a precizat: „Era un om înalt, voinic, peste 180 cm (cca 190cm) cu o întindere mare a vocii din registrul de bariton până la tenor şi un timbru puternic”.
Constantin Răileanu a fondat în 2003 Grupul Vocal de Muzică Bizantină „Anton Pann”, din 2004 este fondator şi coordonator al Ansamblului Cameral de muzică veche „Anton Pann”, iar din 2006 este fondator şi preşedinte al Asociaţiei pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann”.
Chinonic de Anton Pann, interpretat de Grupul Vocal de Muzică Bizantină „Anton Pann”:
Pentru mai multe creaţii muzicale, accesaţi antonpann.ro.
Profil biografic Anton Pann
Originar din oraşul bulgar Silven (pe atunci în Imperiul Otoman), Anton Pann s-a născut în jurul anilor 1796-1798 din tatăl vlah – Pandele Petrov şi mama grecoaică-Tomaida, fiind cel de-al treilea fiu al familiei. Şi-a pierdut tatăl şi apoi cei doi fraţi mai mari în război. Tomaida s-a retras cu fiul ei o vreme în Chişinău, iar apoi în Ţara Românească, la Bucureşti.
Antonache, cum era alintat Anton Pann la vârsta de 16 ani, devine paraclisier la biserica Olari, cântăreţ la Biserica cu Sfinţi de pe calea Moşilor, dar şi ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino. Dornic să-şi îmbogăţească cunoştinţele, s-a înscris „auditor” la „şcoala de muzichie” deschisă de Fotino.
În 1816 s-a mutat la şcoala dascălului Petru Efesiul de pe lângă Biserica „Sf. Nicolae” – Şelari. A învăţat şi meşteşugul tiparului în tipografia aceluiaşi Petru Efesiul, iar în 1819 a devenit director al tipografiei şi a tipărit pentru prima oară un Axion în româneşte.
A făcut parte ulterior din comisia pentru traducerea cântărilor bisericeşti din greceşte în româneşte înfiinţată de Mitropolitul Dionisie Lupu. Anton Pann a fost şi profesor de psaltichie la şcoala de cântări bisericeşti de pe Podul Mogoşoaia, apoi la şcoala de pe lângă Episcopia Râmnicului. A publicat numeroase volume atât cărţi de strană, cât şi versuri proprii sau culegeri religioase şi folclorice.
O mare parte dintre compoziţiile lui Anton Pann sunt utilizate astăzi în cultul divin.
Vezi imagini cu mormântul lui Anton Pann de la Biserica „Sfântul Stelian” – Lucaci din Capitală!

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 558, Ultimul acces: 2026-09-20 04:16:24

Timp total: 0.03s...

[]:1