Mitropolitul care a înființat prima școală sătească gratuită din istoria învățământului românesc[2021-05-24]de Ștefana TotorceaUna dintre cele mai importante contribuții ale Bisericii și monahismului din perioada fanariotă este cea adusă îmbunătățirii stării învățământului, precizează Părintele Arhimandrit Nectarie Șofelea într-o lucrare prezentată luni la simpozionul Forme de organizare și funcționare a monahismului ortodox: tradiție bimilenară și provocări contemporane. Educația se desfășoară în această epocă aproape exclusiv în spațiul ecleziastic, subliniază arhimandritul în lucrarea sa despre monahismul românesc în perioada fanariotă. Biserica nu s-a limitat numai la asigurarea cadrelor necesare desfășurării procesului de învățământ, ci a contribuit activ la reformarea și dezvoltarea acestuia, mai întâi ca instanță diriguitoare mitropoliții Țării Românești și Moldovei fiind conducătorii epitropiilor școlilor , apoi ca principal formator al dascălilor, mai mulți profesori renumiți ai epocii, fie români, precum Vartolomei Măzăreanul sau Eufrosin Poteca ( ) provenind din mediul monahal. Prima școală sătească gratuită din istoria învățământului românesc a fost înființată în 1746 la Pătroaia, în actualul județ Dâmbovița, de către Mitropolitul Neofit I Cretanul pe moșia pe care el însuși o cumpărase din banii proprii pentru Mitropolie. Arhimandritul mai scrie în lucrarea sa că Biserica a jucat un rol central, de pilon de stabilitate pentru Țările Române, în epoca fanariotă și că a sprijinit formarea conștiinței naționale și rezistența lăuntrică a poporului român. Majoritatea domnitorilor fanarioți au fost conștienți de aceasta și au cultivat relația cu Biserica, încercând să-i asigure prosperitatea prin reglementarea situației moșiilor Mitropoliei și a celor mănăstirești și prin scutirile de dări acordate mănăstirilor și preoților. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 457, Ultimul acces: 2026-04-22 02:09:39
|
Timp total: 0,38s...
[]:1