În Săptămâna Mare omul nu mai trăiește pentru el, ci pentru Dumnezeu: Pr. Daniel Benga[2021-04-27]de Gheorghe AnghelPărintele Daniel Benga a vorbit la Trinitas TV despre semnificația săptămânii Sfintelor Pătimiri și despre însemnătatea deniilor, care au un și un rol pedagogic pentru creștini. Părintele profesor explicat de ce perioada de postire este de 49 de zile, adică de șapte săptămâni, și prin ce se distinge Săptămâna Mare. Dacă până la Sâmbăta lui Lazăr am postit pentru noi, în asceză și în rugăciune, începând cu Sâmbăta lui Lazăr și cu Duminica Floriilor, deschizându-se Săptămâna Sfintelor Pătimiri, postul acesta este gândit ca un post împreună cu Dumnezeu, adică nu mai este concentrarea pe noi, ci asupra faptelor mântuitoare pe care Dumnezeu însuși le-a făcut prin Întruparea Sa. Săptămâna Sfintelor Pătimiri este o săptămână în care omul nu mai trăiește pentru el, ci trăiește pentru Dumnezeu, a subliniat clericul. Primele trei zile de pregătire Pentru a putea pune în practică acest lucru, a precizat pr. Benga, Biserica a rânduit și un drum al acestei săptămâni prin denii. Părintele a amintit că deniile sunt slujbe e priveghere care ne îndeamnă să fim treji, să fim atenți la viața noastră. În aceste denii sunt menționate mai multe personaje și evenimente din Noul și Vechiul Testament (smochinul cel neroditor, Iosif cel Preafrumos, femeia cea păcătoasă, trădarea lui Iuda etc) cu un scop foarte clar. Acest lucru se întâmplă în primele trei zile și toate aceste evenimente au un sens pedagogic pentru a ne arăta și nouă ce înseamnă viața curată, a spus părintele. Se citește, spre exemplu, din Sfânta Scriptură parabola fecioarelor care vin și sunt primite la nunta mirelui; nunta este învierea, adică suntem îndemnați în primele trei zile, când ( ) se citesc toate evangheliile până la evangheliile Sfintelor Pătimiri pentru a se rememora întreaga viață a lui Hristos, iar din această rememorare biblică în rememorarea liturgică nu pot fi luate toate personajele evangheliilor și atunci sunt luate aceste personaje pe care le-am amintit, care marchează chiar unele antiteze. Spre exemplu în Sfânta și Marea zi Miercuri este pomenit Iuda, care din ucenic și trădător își pierde toată partea pe care o avea alături de Dumnezeu și femeia păcătoasă, care vine cu un alabastru de mir și îL unge pe Mântuitorul și prin pocăință se așează alături de El. Aceste avertismente, această pedagogie a săptămânii Sfintelor Pătimiri este foarte importantă pentru credinciosul ortodox. Ultimele trei zile: împlinirea Tainei Mântuirii Părintele profesor a evidențiat că ultimele trei zile reprezintă împlinirea Tainei Mântuirii noastre prin arestarea Mântuitorului, Cina cea de Taină, spălarea picioarelor ucenicilor, procesul, judecata, Răstignirea, înmormântarea, șederea în mormânt și Învierea cea de a treia zi. Sf. Isaac Sirul spunea la un momendat, plecând de la această săptămână, că puțină este osteneala pe care noi o facem că postim, că participăm la slujbe, că ne rugăm, că facem bine și celor din jurul nostru și veșnică este răsplata. Pentru puțină osteneală primim răsplată veșnică, a precizat părintele. În centrul acestor evenimente stă Sfânta și Marea zi de Vineri, momentul în care Dumnezeu Însuși este răstignit pe cruce, a spus părintele. Clericul a reamintit de o pictură a părintelui Arsenie Boca în care Mântuitorul Hristos scoate mâna din Sfânta Cruce ca să ne adune la El. Aceasta arată iubirea răstignită a lui Hristos pentru noi. Adică atât de mult ne-a iubit Dumnezeu și nădăjduim cu toții ca, nu numai rememorând, ci participând efectiv la această taină a mântuirii prin credință, prin fapte bune, prin participarea la Sfânta Liturghie ca Biserică, intrăm în această istorie lui Dumnezeu cu lumea, în Sâmbăta Mare când este acea pace frumoasă în lume și, apoi, în noaptea de Înviere, care este o speranță pentru fiecare dintre noi că moartea, ultimul nostru dușman, poate fi biruit pentru că avem un prieten, spunem noi, pe Hristos Mântuitorul care este mai puternic decât moartea. Pentru că dacă suntem cu Hristos putem trece prin moarte pentru că El este singurul prieten care ne poate duce dincolo de moarte, biruind și călcând moartea prin propria Sa moarte urmată de Înviere, care a dus bucurie la întreaga lume. Părintele Daniel Benga Născut în anul 1972 în localitatea Recea din județul Brașov, Părintele Daniel Benga este căsătorit, fiind și tată a trei copii. Este doctor atât al Facultății de Teologie din București, cât și al Universității Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg. Părintele profesor Daniel Benga predă în prezent la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Ludwig Maximilian din München și este recunoscut pentru cunoștințele teologice, experiența pastorală și didactică, dar și pentru implicarea concretă în viața Bisericii. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 518, Ultimul acces: 2026-04-18 06:00:28
|
Timp total: 0,4s...
[]:1