Cu ce sa incepem perioada Triodului? Prin a vedea pe unde suntem: PS Damaschin

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,45s...

Ştiri şi Evenimente

Cu ce să începem perioada Triodului? Prin a vedea pe unde suntem: PS Damaschin

[2021-02-22]

de Sorin Ioniţe

De la Mănăstirea sa de metanie – Sihăstria Putnei, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a transmis la început de Triod un îndemn la autoanaliză pentru a constata patologiile propriului suflet şi a începe o „transfuzie de Viaţă” în cele 70 de zile rămase până la Înviere.
„Cu ce să începem? Prin a ne vedea pe unde suntem. Nu suntem aici în faţă. Nici chiar cei care staţi aici”, le-a spus ierarhul credincioşilor mai apropiaţi de altar precizând că nu se referă la poziţia fizică.
„Nu suntem aici, suntem acolo, în spate”, a indicat părintele episcop vicar arătând spre pridvor şi invitând la imitarea vameşului smerit din textul evanghelic duminical. „Suntem departe de ceea ce ar trebui să fim”.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor
Uşile pocăinţei
Predica Episcopului vicar al Arhiepiscopiei Sucevei a pornit de la exegeza unui imn specific Triodului, „Uşile pocăinţei”.
„Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş un trup cu totul spurcat. Ci ca un Îndurat, curăţeşte-l cu mila milostivirii Tale!”.
Ierarhul a explicat că „Uşile pocăinţei deschide-mi mie” este o expresie eliptică, condensată. Pocăinţa nu are uşă, ci este vorba de „nişte uşi care se deschid prin pocăinţă”, a explicat Preasfinţia Sa. „Sunt acele uşi pe care noi le-am închis prin păcatele noastre (…) Sunt uşile Împărăţiei lui Dumnezeu pe care noi le-am închis, nu Dumnezeu”.
Inima vi-i caldă sau vi-i rece?
„Hai să vă gândiţi şi dumneavoastră şi mă gândesc şi eu: cât de împietriţi putem să fim câteodată? Chiar dacă venim la biserică, deşi ne rugăm acasă, deşi poate mai citim simţiţi că arde ceva în dumneavoastră? Inima vi-i caldă sau vi-i rece? Sufletul tânjeşte după Dumnezeu sau le face din obligaţie?”
„Toate astea sunt semne, sunt simptome ale unei patologii – cum se zice acuma, nu? – duhovniceşti. Adică sufletul moare încetul cu încetul şi tre să vină Viaţa ca să facă o infuzie, o transfuzie de Viaţă. Lucrul acesta numai Dumnezeu poate să-l facă. Şi aceste 10 săptămâni care ne stau înainte sunt timp prielnic pentru o transfuzie de viaţă divină, o viaţă dumnezeiască, o viaţă care să ne învieze înainte de Înviere”.
”Uşile pocăinţei se vor a fi deschise
Îndemnul final oferit duminică de PS Damaschin a fost să mergem cu sufletul şi cu trupul nostru suferinde înaintea Doctorului Hristos pentru că „Uşile pocăinţei se vor a fi deschise. Cine stă să ni le deschidă? Dătătorul de viaţă”.
„El stă lângă uşă. Închipuiţi-vă, aşa, că stă lângă uşă acolo: ‹Oare bate cineva? Mă cheamă cineva. Eu acuma o deschid. Că nu ţin goală Biserica. Eu n-am făcut Împărăţia cerurilor să stau numai Eu cu îngerii mei şi cu sfinţii. Toată lumea aş aduce-o, dar să bată cineva, să Mă strige cineva›”.
„Dacă venim în faţa Lui, dacă-L chemăm, dacă-L strigăm ,dacă-L rugăm să ne deschidă uşa, El asta face”, a încurajat ierarhul.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 618, Ultimul acces: 2026-04-22 06:54:26

Timp total: 0,48s...

[]:1