Cardinalul Duka: Pandemia a atras oameni în Biserica Catolică (II)[2020-12-20]Cardinalul Dominik DukaPandemia actuală a inspirat mulţi oameni din Republica Cehă să redescopere Biserica Catolică, susţine Cardinalul Dominik Duka. Într-un interviu prin e-mail cu CNA, Arhiepiscopul din Praga a spus că, atunci când a izbucnit criza coronavirusului, populaţia cehă a răspuns cu expresii de solidaritate nemaivăzute de la Revoluţia de catifea din 1989. De asemenea, a afirmat că preoţii tineri au arătat multă creativitate atunci când s-au confruntat cu restricţii stricte privind participarea la Liturghii. Iată ultima parte a interviului. – Care credeţi că este cel mai bun mod de a evangheliza societăţile extrem de laice? – Sarcina noastră principală a fost şi rămâne îngrijirea pastorală şi evanghelizarea. Şi aici ar trebui să fim conştienţi de faptul că societatea este în continuă mişcare şi că trebuie să reflectăm asupra activităţilor noastre pentru a fi la nivelul timpului. Nu putem oferi formule omului de astăzi. Trebuie să facem evanghelizare într-un spirit de profundă smerenie şi invitaţie la dialog. Să discutăm, să vorbim, să privim. Principiile Evangheliei pe care le vestim sunt, de asemenea, principiile civilizaţiei noastre, care au apărut din moştenirea evreiască antică, dar care au fost, de asemenea, îmbogăţite de influenţa germanică, celtică şi slavă. Noile tehnologii – microfoane, telefoane, televizoare, internet şi altele pe care le oferă vremurile de astăzi – trebuie utilizate, dar cu prudenţă. Să nu încurajăm propaganda şi expresiile ultime. Acestea sunt doar elemente ale timpului de care avem nevoie pentru a ne adresa societăţii, astfel încât ea să ne poată înţelege cumva. Noul nu este esenţa, dar abordarea în realitate este. Într-o societate secularizată, ne confruntăm apoi cu întrebarea cum, pe de o parte, să nu renunţăm la toate valorile pe care le avem şi, pe de altă parte, să nu ne închidem şi să spunem că cultura s-a încheiat în secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea. Suntem în secolul XXI, în mijlocul globalizării. Aşadar, nu numai Biserica Catolică, ci şi întreaga lume creştină trebuie să regândească cum să împărtăşească mesajul lui Cristos generaţiilor viitoare. În acelaşi timp, ar trebui să ne dăm seama că creştinismul nu este o religie în declin. Aceasta poate părea a fi realitate pentru noi în Europa, dar nu este realitatea la nivel mondial, deoarece numărul creştinilor s-a dublat aproape în secolul trecut. Astăzi, catolicii europeni reprezintă doar un sfert din Biserica Catolică, iar atenţia Bisericii se îndreaptă către ţările aşa-numitei Lumi a Treia, adică Asia, Africa şi America de Sud. – Contul de Twitter v-a fost suspendat recent. Când a fost reactivat, aţi făcut o comparaţie între cenzura online de astăzi şi represiunea comunistă din anii 1980. Consideraţi cenzura tehnologică o ameninţare serioasă pentru creştini? – Consider că libertatea de exprimare este unul dintre pilonii de bază ai democraţiei reale. Dar cenzura nu este doar o chestiune din timpul comunist de normalizare represivă, nici ceva specific regimurilor nedemocratice. Nici măcar nu vine la noi de peste graniţă. O vedem astăzi şi în fiecare zi sub formă de autocenzură, ascunsă în spatele corectitudinii politice. Este, de asemenea, o problemă de alegere a partenerilor de dezbatere, evitând anumite subiecte. Suntem împiedicaţi să vorbim despre anumite subiecte, sau putem vorbi, dar apoi urmează un linşaj media, jenant, ridiculizând audienţa sau vorbitorul. Am experimentat că anumite teme creştine sunt excluse din societate, cum ar fi protecţia vieţii umane sau familia tradiţională ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Să întrebăm cine este cel mai persecutat grup din lume şi doar cei care se ocupă de acest subiect vă vor da răspunsuri. Întreaga problemă o văd în tendinţa de a relativiza valorile. Conform acestei teze, adevărul nu există, în afară de adevărul celor care cred că cine nu cântă după cum vor ei trebuie redus la tăcere, pentru că nu poate avea dreptate. Ulterior, persoana primeşte o notificare pentru a clarifica faptul că nu este potrivit să vorbească cu persoane cu puncte de vedere similare. În acelaşi timp, aceasta trebuie să servească drept avertisment pentru alţii. În acest sens, percep concentrarea puterii media către mai multe companii de tehnologie ca o ameninţare. Drept urmare, nu vom mai căuta adevărul, pentru că acesta ne va fi servit. Dar nu ca urmare a Revelaţiei divine, a întâlnirii lui Dumnezeu cu omul şi a lungilor secole de contemplare şi de discutare a conţinutului ei, ci a deciziilor neinspirate ale conducerii corporatiste. – Există ceva care se întâmplă în Biserica din Praga şi doriţi să împărtăşiţi altor părţi ale lumii catolice? – Aş vrea să spun lumii catolice să nu se teamă de tradiţia ei. Avem o anumită parte a credinţei creştine asupra căreia trebuie să fim de acord, indiferent dacă ne aflăm în Asia de Sud-Est, America de Sud sau Europa. În acelaşi timp, însă, fiecare ţară are propriile sale particularităţi, cultura şi tradiţiile ei, crescute din ea. Până şi astăzi, am la inimă un pelerinaj în Mexic, la Fecioara Maria din Guadalupe, şi un cântec ce spune „Guadalupana era mexicană, mexicană”. În Republica Cehă am reuşit recent să refacem câteva pelerinaje străvechi, precum Navalis, în cinstea Sfântului Ioan Nepomuk, sau pelerinajul la patronul naţional, Sf. Venceslau, la care participă şi biroul preşedintelui Republicii Cehe, sau revenirea Coloanei mariane în Piaţa Oraşului Vechi din Praga. În toate acestea se află tăria credinţei noastre şi speranţa reală pentru viitor. Valorile creştine sunt universale şi prind contur atunci când oamenii se identifică cu ele. Aş dori să le urez tuturor cititorilor Catholic News Agency o experienţă binecuvântată în restul Adventului şi bucuria Crăciunului dată de un nou-născut pe nume Yeshua, tradus cu Cel care este mântuirea şi viitorul nostru. Să ne amintim de această promisiune a lui Dumnezeu, mai ales în anul următor, 2021, care va fi marcat de lupta noastră comună împotriva unui mic microorganism, originar de undeva din China cea îndepărtată, dar care a reuşit să răstoarne tot ce am considerat până de curând a fi sigur în societatea noastră. Prin Copilul nou-născut, micul Isus, câştigăm speranţa că Tatăl nostru ceresc nu ne va părăsi niciodată. Aşadar, să privim dincolo de orizontul anului 2021, care va fi – cu adevărat – anul acumulării daunelor după epidemia mortală de coronavirus, dar, în acelaşi timp, poate fi şi un impuls pentru societatea noastră să ne întrebăm de ce toate acestea trebuiau să se întâmple. Nu am fost noi, ca umanitate, prea mândri şi încrezători? Nu l-am alungat pe Dumnezeu din viaţa noastră? Nu am uitat sursa iubirii, solidarităţii şi respectului reciproc? În anul care vine, cu siguranţă vom avea suficient timp pentru a permite tuturor să răspundă sincer la aceste întrebări. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 828, Ultimul acces: 2026-06-24 02:04:38
|
Timp total: 0.09s...
[]:1