PS Varlaam: Sf. Ier. Dosoftei, primul poet român, a arătat că avem o limbă destul de bogată ca să exprime idei adânci

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.16s...

Ştiri si Evenimente

PS Varlaam: Sf. Ier. Dosoftei, primul poet român, a arătat că avem o limbă destul de bogată ca să exprime idei adânci

[2020-12-13]

de Ştefana Totorcea

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a oficiat duminică Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Cu acest prilej, el a dedicat o amplă parte din omilia sa vieţii şi moştenirii spirituale pe care Sf. Ier. Dosoftei, Mitropolitul Moldovei a lăsat-o limbii, culturii şi Bisericii române.
„A fost o personalitate atât de mare, încât nici măcar în perioada comunistă numele său nu a putut fi evitat de manualele de istorie a României sau de manualele de istoria şi literatura română, pentru că el este cel dintâi poet”, a subliniat Episcopul vicar patriarhal.
„A tradus şi a versificat în limba română Psaltirea în versuri, o operă extraordinară, care arată posibilităţile excepţionale de exprimare în limba română, pe care mai târziu, în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi, mulţi cărturari o considerau insuficientă”, a continuat ierarhul.
„Iată că, aproape două veacuri mai înainte, Dosoftei a arătat că limba română este destul de bogată, încât se pot exprima idei adânci în versuri.”
Preasfinţitul Părinte Varlaam a menţionat că sfântul a tradus cărţi foarte importante pentru viaţa duhovnicească, dar şi pentru viaţa liturgică a Bisericii – cărţi de slujbă precum Liturghierul în limba română, Molitvenicul de-nţăles, Psaltirea de-nţăles.
„Ceea ce a făcut mai târziu Sf. Ier. Antim Ivireanul în Ţara Românească a făcut Sf. Ier. Dosoftei în Moldova, introducând limba română în cult”, a explicat Preasfinţitul Părinte Varlaam
„Dacă limba până atunci pătrunsese doar până în pridvorul Bisericii noastre, prin Sfântul Mitropolit Dosoftei, prin Liturghierul său, prin Molitfelnicul său, prin Pslatirea sa, prin Ceaslov şi celelalte cărţi de cult, a introdus limba română în Biserica noastră naţională.”
Ierarhul a precizat că sfântul mitropolit „a scris şi pentru creştinii ruşi, traducând mai multe cărţi din limba greacă în limba rusă, (…) lucrări care au ajutat mult Biserica Ortodoxă a Moscovei atunci când au apărut anumite tensiuni între tradiţia ortodoxă moscovită şi gândirea pro-latină din Ucraina de astăzi, din zona Lvovului”.
Părintele episcop vicar patriarhal a evocat şi exilul forţat al mitropolitului în Polonia, după confruntarea regelui Jan Sobieski cu otomanii, precum şi faptul că acest rege, deşi catolic, asista uneori la Sfânta Liturghie oficiată de sfânt în exil, având un respect deosebit faţă de el.
Sfântul Mitropolit Dosoftei „a revizuit toate cărţile Vechiului Testament traduse de cărturarul Nicolae Milescu Spătarul. Aceasta au fost revăzute încă o dată de fraţii Greceanu şi introduse în textul Bibliei de la Bucureşti (1688), care a fost monumentul definitiv al introducerii limbii române în cultul Bisericii noastre”, a mai precizat ierarhul.
Portretul ierarhului realizat de cronicarul Ion Neculce la câteva decenii după mutarea la Domnul a sfântului:
„acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu [simplu – n.ed.] de felul lui. Şi era neam de mazîl [mic boier – n.ed.]; pre învăţat, multe limbi ştie: elineşte, latineşte, sloveneşte şi altă adâncă carte şi învăţătură, deplin călugăr şi cucernic, şi blând ca un miel. În ţara noastră pe-această vreme nu este om ca acela.”
Sfântul Ierarh Dosoftei a fost canonizat în anul 2005 prin decizia Sfântului Sinod din 5 mai, iar proclamarea oficială a canonizării sale a avut loc la praznicul Cuvioasei Parascheva din 14 octombrie în acelaşi an.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 727, Ultimul acces: 2026-06-21 14:21:52

Timp total: 0.18s...

[]:1