Cine este Emanoil Gojdu, cel mai mare filantrop român mirean

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri si Evenimente

Cine este Emanoil Gojdu, cel mai mare filantrop român mirean

[2020-12-10]

de Gheorghe Anghel

Românii i-au acordat, prin vot, avocatului de origine aromână Emanoil Gojdu (1802-1870) titlul de cel mai mare filantrop român mirean. Din rândul clericilor l-au preferat pe Sfântul Iosif cel Milostiv.
CINE A FOST EMANOIL GOJDU?
Cea mai bună descriere a marelui filantrop se regăseşte în propriile sale cuvinte, care, pe lângă fapte, îl definesc ca un bun român.
„Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea căci m-a născut român; iubirea ce am către naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă, ca încă şi după moarte să mă ridic de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul naţiunii mele…”
Deputatul Partenie Cosma îl numeşte: „Om simpatic şi afabil, orator mare, caracter ferm, jurist renumit, deşi totdeauna român şi ortodox pronunţat, în scurt timp a devenit unul din cei mai căutaţi advocaţi în capitala Ungariei.”
Emanoil Gojdu s-a născut în 9/21 februarie 1802 la Oradea. A studiat la şcoala ortodoxă românească din localitate, apoi a absolvit a absolvit liceul romano-catolic.
AVOCAT DE SUCCES
Şi-a continuat studiile la Academia de Drept din Oradea, la Academia de Drept din Pojon (Bratislava) şi, în perioada 1822-1824, la Universitatea din Pesta, de unde a obţinut diploma de avocat.
A urmat perioada de stagiatură, de trei ani, realizată la cabinetul avocatului sârbo-maghiar Vitkovics Mihâly din Budapesta.
A fost primul avocat care a formulat acţiunile judecătoreşti în limba maghiară şi nu în limba latină, conform tradiţiilor vremii.
După încheierea stagiului, Emanoil şi-a deschis un birou propriu de avocatură. La scurt timp a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din capitala Ungariei.
INTELECTUAL
Emanoil Gojdu a rămas cunoscut în istorie şi pentru calităţile sale intelectuale. Era un om educat, bun orator şi poliglot.
În scrisoarea adresată Împăratului Francisc al II-lea pentru postul de cenzor la Tipografia din Buda, Emanoil îl înştiinţează că are pregătirea necesară pentru a ocupa această funcţie menţionând limbile străine pe care le cunoaşte: latină, germana, maghiara, dacoromâna, macedonoromâna, sârba şi greaca.
A fost unul dintre colaboratorii primei reviste literare româneşti, intitulată „Biblioteca românească”, editată la Buda de braşoveanul Zaharia Carcalechi.
Într-un apel publicat în paginile revistei îi îndemna pe intelectualii români:
„să ajutaţi scrierea şi tipărirea cărţilor în limba patrioticească, să le cetiţi cu bucurie şi să le faceţi cunoscute dulcei voastre naţie; pre învăţaţii neamului să-i patroniţi şi favorisindu-i să-i scutiţi, întinzându-le mână de ajutoriu şi dându-le ocasie (prilej) ca plăcutele a sudorilor sale fructuri să le dea spre folositoare gustare nemului său”. în încheierea apelului scria că „nu este mai mare mângâiere (şi) mai adevărată îndestulare decât simţirea fericirii şi a măririi neamului”.
În anul 1826, a publicat mai multe poezii în limba maghiară, în paginile revistei „Szépliteratúrai Ajándék”.
PRIETEN AL SFÂNTULUI ANDREI ŞAGUNA
În timpul studiilor s-a împrietenit cu Sfântul Andrei Şaguna pe care l-a cunoscut în casa unchiului acestuia, Atanasie Grabovschi.
Vor păstra o legătură apropiată, luptând împreună pentru binele poporului român din Transilvania.
În calitate de prefect al judeţului Caraş, în Banat, Emanoil Gojdu a fost membru de drept în Casa Magnaţilor (Senatul) din Pesta, unde a rostit câteva discursuri parlamentare.
În urma sfătuirii cu Sfântul Andrei Şaguna, în data de 19 iunie 1961, Gojdu a expus în plen motivele pentru care românii nu puteau accepta unirea Transilvaniei cu Ungaria.
Românii doresc viaţă naţională, conservată de o mie de ani printr-atâtea nenorociri, pe care voiesc a şi-o păstra, cultiva şi lăţi şi în viitor, iar pe fiii săi, aplicându-i în toate ramurile guvernării, voieşte a-i pregăti pentru un viitor mare….
De asemenea, Sfântul Andrei Şaguna a fost unul dintre administratorii fundaţiei Emanoil Gojdu.
A fost membru fondator al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), societate întemeiată de Sfântul Andrei Şaguna în 1861, la Sibiu.
POLITICIAN
În anul 1861, Emanoil Gojdu a fost numit comite suprem (prefect) al judeţului Caraş, care avea populaţie majoritar românească, fiind şi membru al Casei Magnaţilor, forul legiuitor superior al parlamentului maghiar.
În anul 1866, Emanoil Gojdu a fost ales deputat de Tinca.
FILANTROP
În 1869, 4 noiembrie, Emanoil Gojdu şi-a scris testamentul prin care stabilea ca averea să fie administrată de o fundaţie care-i va purta numele şi din veniturile acesteia să se acorde burse pentru studii.
După câteva luni de la ratificarea testamentului, în data de 3 februarie 1870, Emanoil Gojdu a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat la Budapesta.
Fundaţia Gojdu şi-a început activitatea în aprilie 1870, pornind cu un patrimoniu iniţial de 178.000 de florini, iar până în 1917, prin buna gospodărire a comitetului director, ea a ajuns la valoarea de 8.000.000 de coroane. Fundaţia dispunea de un complex arhitectonic cu opt edificii situate în centrul Budapestei, acţiuni în bănci, titluri de împrumut publice etc.
Timp de aproximativ 50 de ani, fundaţia a acordat 4.455 de burse de studii şi alte 928 de ajutoare financiare.
Printre bursieri s-au numărat: Victor Babeş, Miron Cristea, Petru Groza, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu, pr. Dumitru Stăniloae etc.
În testament, Emanoil Gojdu a preconizat ca fundaţia să funcţioneze, pe baza fondurilor, până în 2070, însă lucrurile nu au funcţionat conform planului.
După 1920, deci după încheierea tratatului de pace de la Trianon, practic activitatea Fundaţiei „Gojdu” a încetat.
În data de septembrie 1996, mai mulţi teologi sibieni au reînfiinţat „Fundaţia Gojdu”, fiind recunoscută prin sentinţa civilă nr. 608 din 9 octombrie 1996 a Tribunalului Sibiu.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 639, Ultimul acces: 2026-06-24 09:28:26

Timp total: 0.03s...

[]:1