Trei instrucţiuni ale Congregaţiei pentru Educaţia Catolică privind studiile superioare[2020-12-10]Urmând linia trasată de constituţia apostolică „Veritatis gaudium”, promulgată de Papa Francisc în 2017, Congregaţia pentru Educaţia Catolică a publicat miercuri, 9 decembrie 2020, trei instrucţiuni privind agregarea, încorporarea şi afilierea Institutelor de studii superioare. Documentele îşi propun să răspundă la necesitatea unei mai bune conexiunii şi coordonări între Institutele de studii superioare astfel încât să recepteze spiritul unei Biserici în ieşire şi tot mai misionare. Aceasta reprezintă „o îndatorire exigentă pentru disciplinele cuprinse în programele de studii ecleziastice”, afirmă reprezentanţii Congregaţiei, care subliniază intenţia de a susţine atât progresul acestor Institute, cât şi distribuirea lor convenabilă în diferitele părţi ale lumii.Noile Instrucţiuni ale Congregaţiei pentru Educaţia Catolică au în vedere trei domenii de acţiune: agregarea, încorporarea şi afilierea Institutelor de studii superioare. Sunt trei forme de schimbare importante care trebuie să fie supuse evaluării acestui departament al Curiei romane, fiind acordate prin decret cu o valabilitate de cinci ani („ad quinquennium experimenti gratia”), după care respectiva măsură poate fi reînnoită pentru alţi cinci ani sau poate fi revocată. Instrucţiunile intră în aplicare începând cu prima zi a anului universitar 2021-2022 sau a anului 2022, în funcţie de calendarul cursurilor din fiecare regiune a planetei. Biserica Catolică are în prezent peste cinci sute de instituţii ecleziastice de studii superioare, din care 120 sunt facultăţi ecleziastice cu specializare în teologie, filosofie, drept canonic şi alte ramuri ale cunoaşterii. Pe lângă acestea, există aproximativ 400 de institute afiliate, agregate şi încorporate. Ce schimbări aduc pentru aceste instituţii de învăţământ superior noile instrucţiuni ale Congregaţiei? Secretarul acesteia, Mons. Vincenzo Zani, a explicat pentru Vatican News că „facultăţile ecleziastice au o organizare a studiilor asemănătoare celor civile, fiind organizate în trei cicluri de studii. Primul ciclu se finalizează cu diploma de bacalaureat, al doilea cu diploma de licenţă şi al treilea cu diploma de doctorat. Avem cele 120 de facultăţi, dar în lume avem toate celelalte instituţii de învăţământ care sunt afiliate, agregate sau încorporate. Instituţiile afiliate au numai primul ciclu, pe când cele agregate pot avea cursuri nu numai pentru bacalaureat, dar şi pentru licenţă, iar institutele încorporate – care sunt puţine şi au un grad înalt de specializare – asigură numai al doilea şi al treilea nivel de studii. Aceste instituţii fac referinţă la facultăţi, deci sunt sub responsabilitatea acestora, dar după reînnoirea întregului sistem de studii, suntem în faza de aprobare treptată a normelor privitoare la institutele legate de facultăţi.” „Noutatea”, a mai spus Mons. Zani, „constă în faptul că aceste norme erau scrise întotdeauna în latină, iar în acest moment e necesar a folosi mai multe limbi moderne şi, mai ales, trebuie să se ţină cont de o creştere a calităţii învăţământului în aceste instituţii. Este vorba de propuneri foarte concrete care trebuie să acorde atenţie profesorilor şi diplomelor pe care trebuie să le deţină. Din moment ce institutele afiliate sunt în cea mai mare parte Seminare mari pentru formarea viitorilor preoţi, normele fac, totuşi, o deosebire în ceea ce priveşte formarea viitorilor preoţi şi a persoanelor consacrate. Formarea lor face referinţă la «Ratio fundamentalis», de competenţa Congregaţiei pentru cler, iar noi urmărim parcursul de studii şi cerem Seminarelor să păstreze o deosebire între, pe de o parte, administraţie şi formarea seminariştilor, iar pe de alta, studiile pe care le urmează şi care fac referinţă la facultăţile ecleziastice”. A stabili o „reţea” de Institute de studii superioare şi a lucra împreună constituie, în opinia Mons. Zani, una din cele mai mari provocări ale timpului. Efortul de a lucra împreună „este mai evident în realitatea din Roma unde avem diferite facultăţi de teologie, filosofie şi drept canonic. Aşadar, este necesar a evita dublurile şi, pe de altă parte, a susţine mai mult instituţiile cu un grad mai ridicat de specializare”. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 671, Ultimul acces: 2026-06-21 16:24:57
|
Timp total: 0.03s...
[]:1