© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ziua Naţională a României este un simbol al unităţii de neam şi de credinţă[2020-12-01]de Sorin Ioniţe1 decembrie este Ziua Naţională a României. Această zi marchează unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, în anul 1918, şi reprezintă un simbol al unităţii de neam şi de credinţă. Data de 1 decembrie a fost adoptată ca Zi naţională în anul 1990 şi reprezintă evenimentul principal din istoria României, atunci când Marea Adunare de la Alba-Iulia a adoptat o rezoluţie prin care atesta unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu România. Legea Unirii a fost ratificată ulterior prin decret de lege, în 11 decembrie 1918 de regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919. Proiectul Unirii a fost susţinut cu dăruire de Biserica Ortodoxă Română, care a constituit un liant atât prin promovarea unităţii cât şi prin fapte concrete sprijinind actele eroice care au dus la realizarea acestui ideal. „Realizarea marilor idealuri ale unităţii şi demnităţii naţionale ale românilor, cum a fost şi Marea Unire de la 1918, au fost posibile şi prin contribuţia deosebită a Bisericii Ortodoxe Române”, a specificat în repetate rânduri Părintele Patriarh Daniel. „Prin rugăciune, prin cuvânt rostit, prin cărţi tipărite, prin prezenţa personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă în lucrarea de unire a poporului român într-un stat român unitar”. Idealul de unire a fost sprijinit în Biserică nu doar la nivel de instituţie, ci şi prin implicarea concretă a credincioşilor: „Biserica s-a implicat în realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenţi în teologie, aceştia având talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugăriţe care au îngrijit soldaţii răniţi, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate naţională”, a subliniat Patriarhul Daniel. Astăzi, „toţi cetăţenii României, toate instituţiile statului şi toate cultele religioase avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe de vieţi omeneşti şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni”. 1 decembrie nu este prima zi naţională a României. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României. După abdicarea regelui Mihai I, în 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română şi a fost adoptată drept sărbătoare naţională ziua de 24 august. Anul acesta, atât la Bucureşti, cât şi la Alba Iulia ceremoniile militare de 1 Decembrie vor fi mult mai restrânse şi fără public din cauza restricţiilor cauzate de pandemie. La Catedrala Patriarhală va fi oficiată cu acest prilej o slujbă de Te Deum, începând cu ora 12:00. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 685, Ultimul acces: 2026-06-21 16:03:15
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
