Patriarhul României: Niciodată în istoria noastră n-am primit nimic cadou. Totul s-a obţinut prin jertfă[2020-12-01]de Sorin Ioniţe„Unirea românilor într-un singur stat unitar naţional s-a împlinit după secole de suferinţe, multe jertfe spirituale şi materiale, jertfe de vieţi omeneşti”, a subliniat Patriarhul Daniel la slujba de Te Deum oficiată marţi în Catedrala Patriarhală. Patriarhul a subliniat că Marea Unire nu a fost o întâmplare, nici un simplu eveniment cauzat de sfârşitul Primului Război Mondial. „În primul rând, această unire s-a realizat pentru că a fost pregătită spiritual şi jertfelnic. Iar conjunctura numită sfârşitul Războiului Întâi Mondial a fost doar unul dintre factorii care au contribuit la această realizare”. În cadrul slujbei oficiate de Ziua Naţională, Patriarhul a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru unitatea românilor şi i-a pomenit pe făuritorii Marii Uniri. La eveniment au participat mai mulţi credincioşi în port popular. A fost prezent şi Victor Opaschi, Secretar de stat pentru Culte. ”O lucrare model de coresponsabilitate În cuvântul de la finalul Te Deum-ului, Părintele Patriarh a subliniat că unirea a fost „o lucrare model de coresponsabilitate între oamenii conducători politici şi oamenii care conduc spiritual poporul român”. Preafericirea Sa a enumerat dovezi ale faptului că „Biserica a contribuit foarte mult la cultivarea, păstrarea şi promovarea conştiinţei unităţii de limbă, de credinţă şi de cultură românească”. Patriarhul a amintit de mulţimea tipăriturilor – cărţi de slujbă şi de învăţătură creştină în limba română – care „fie că au fost tipărite în Moldova, fie în Ţara Românească, ajungeau şi în Transilvania pentru a ajuta acolo pe fraţii ortodocşi români care se aflau sub stăpânire străină să cultive şi ei unitatea de credinţă şi de simţire românească”. Apoi, hramurile mănăstirilor care au contribuit la cultivarea conştiinţei că „românii sunt aceiaşi chiar dacă se află sub stăpâniri diferite”. Un rol important au avut şi predicile ierarhilor şi preoţilor cărturari precum Mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei, dar şi iniţiativele domnitorilor credincioşi. Spre exemplu, Părintele Patriarh a amintit că Ştefan cel Mare a construit biserici în Transilvania pe proprietăţi personale şi că Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire fiind consiliat şi de preoţi, pentru că „în Transilvania, Biserica era singura structură românească pe care putea el să conteze în acea vreme”. Biserica şi-a adus contribuţia şi în războaie. În Războiul de Independenţă, „Biserica a oferit ajutoare materiale şi preoţi care au ajutat pe soldaţi să lupte şi au fost alături de ei în zile grele ca duhovnici, sfătuitori”. Apoi, în Primul Război Mondial, au fost prezenţi pe front 250 de preoţi numiţi „confesori militari”. Dintre aceştia, 20 de preoţi au fost executaţi în Muntenia şi tot acelaşi număr în Dobrogea, a amintit Patriarhul României. Preafericirea Sa a amintit şi de călugării şi călugăriţele care au îngrijit soldaţii răniţi şi bolnavii în timpul epidemiei de tifos, dar şi de ajutoarele oferite de Biserică pentru orfanii şi văduvele de război. „Niciodată în istoria noastră n-am primit nimic cadou. Tot ce s-a obţinut, s-a obţinut prin jertfă”, a subliniat Patriarhul. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că preoţilor care au murit pe front li se adaugă cei persecutaţi de autorităţile austro-ungare în Transilvania: „150 au fost aruncaţi în închisoare şi peste 200 deportaţi în partea de Vest a Ungariei – judeţul sau districtul Sopron”. „Avem peste tot jertfe din partea slujitorilor Bisericii şi foarte multă activitate spirituală, pastorală şi patriotică desfăşurată de oamenii Bisericii pentru că ei simţeau că unitatea românească înseamnă libertate, eliberare, dar şi demnitate”. ”O lucrare a dreptăţii divine „Este foarte important să ne aducem aminte în această zi că toţi aceşti mari români, atât din Basarabia, din Bucovina, cât şi din Transilvania, din Banat şi din alte zone ale ţării care doreau unitatea au fost convinşi de această lucrare ca fiind nu doar o lucrare politică, ci o lucrare a dreptăţii divine, a ajutorului dat de Dumnezeu unui popor credincios, smerit şi umilit”, a spus Preafericirea Sa amintind cuvintele scrise pe Arcul de Triumf: „După secole de suferinţe creştineşte îndurate şi lupte grele pentru păstrarea fiinţei naţionale…”. „Cu alte cuvinte, în poporul român niciodată Crucea nu a fost despărţită de Înviere şi Învierea de Cruce. Pentru că atunci când Crucea e purtată cu credinţă puternică în Hristos cel Răstignit şi Înviat, ea conţine tainic în interiorul ei puterea Învierii”. „Să ne ajute Bunul Dumnezeu să avem totdeauna această credinţă puternică în Hristos cel Răstignit şi Înviat şi să preţuim pe cei care s-au jertfit pentru realizarea unităţii noastre naţionale, care, din nefericire, nu a fost păstrată în plinătatea ei”, s-a rugat Părintele Patriarh menţionând că în 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi o parte din Dobrogea au fost dezlipite de patria mamă. PF Daniel a subliniat că un omagiu tuturor celor care au suferit pentru îndeplinirea idealului Marii Uniri a fost adus în Anul Centenar, cu o zi înainte de sfinţirea Catedralei Naţionale, atunci când în piciorul Sfintei Mese a fost aşezată lista cu peste 300.000 de nume ale ostaşilor români căzuţi în lupte. ”Pandemia ne cheamă la smerenie şi speranţă „Astăzi, în contextul pandemiei, suntem desigur, oarecum trişti, fiindcă nu putem să manifestăm toată bucuria noastră privind unitatea românească”, a mărturisit Patriarhul de Ziua Naţională. „Această încercare, pandemia Covid-19, ne cheamă la smerenie, dar, în acelaşi timp şi la speranţă. Dacă boala aceasta ne arată că viaţa şi sănătatea sunt daruri ale lui Dumnezeu pe care noi trebuie să le păstrăm, să le cultivăm, să le îngrijim, atunci vom primi ajutorul Lui şi vom avea mai tare credinţa în puterea vindecătoare a lui Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, şi mai tare credinţa în nemurirea sufletului şi în învierea cea de obşte”. La final, Patriarhul i-a felicitat pe medici: „În această zi naţională, felicităm pe toţi medicii şi mulţumim tuturor celor care fie în spitale, fie la casele bolnavilor au grijă de ei. Nu numai medicii din spitale, ci şi medicii de familie care îngrijesc pe bolnavii afectaţi de această pandemie”. „De asemenea, ne rugăm pentru odihna sufletelor celor din personalul medical şi pacienţilor care au decedat în lupta lor cu acest nou coronavirus”. „În fiecare zi Biserica se roagă, la sfârşitul slujbelor sale pentru cei care sunt bolnavi, dar şi pentru cei care au grijă de ei, pentru a nu dispera, pentru a întări în credinţă cu speranţa că vom reveni la o stare în care să nu mai avem feţele acoperite cu măşti şi nici să păstrăm distanţă între noi, ci să ne manifestăm în mod firesc”, a încheiat Patriarhul Daniel. Vezi şi galeria foto de la eveniment! De Ziua Naţională a României în toate bisericile a fost oficiată slujba de Te Deum pentru eroii neamului românesc, care prin jertfa lor luminată de credinţa în Dumnezeu şi dragostea de ţară, au înfăptuit unitatea naţională a românilor în anul 1918. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 689, Ultimul acces: 2026-06-24 10:17:36
|
Timp total: 0.03s...
[]:1