Mitropolia Basarabiei condamnă decizia îndepărtării Crucifixului din sediul MAI: Un atentat la identitatea noastră - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri si Evenimente

Mitropolia Basarabiei condamnă decizia îndepărtării Crucifixului din sediul MAI: Un atentat la identitatea noastră

[2020-01-14]
de Gheorghe Anghel

Mitropolia Basarabiei a luat atitudine faţă de hotârârea Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii privind decizia de a îndepărta Crucifixul din incinta M.A.I. – Republica Moldova.
Printr-un comunicat postat pe site-ul mitropoliei, decizia este catalogată drept „un atentat la identitatea de Credinţă şi de Neam ” şi sunt aduse mai multe argumente în favoarea păstrării crucifixului în interiorul instituţiei publice.
Este reamintit faptul că simbolul crucii se află pe stema Republicii Moldova şi că numai în perioada comunistă „însemnele religioase erau interzise şi scoase din instituţiile publice”.
„Faptul că acel crucifix se află într-o instituţie publică, pe un perete, nu înseamnă că în faţa lui s-ar săvârşi servicii religioase sau ar impune să i se aducă vreun semn de cinstire de către funcţionarii acelei instituţii, el doar arată identitatea religioasă a acelei ţări, aşa cum, de exemplu, semiluna este prezentă peste tot în ţările musulmane”, se precizează în comunicat.
Decizia Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării a fost condamnată şi de Mitropolia Chişinăului (Biserica Ortodoxă Rusă) care a numit-o „nedreaptă şi mioapă”.
Text integral Mitropolia Basarabiei:
Mitropolia Basarabiei consideră drept un atentat la identitatea noastră de Credinţă şi de Neam decizia Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii, privind decizia de a scoate Crucifixul instalat în incinta M.A.I.
Cu profundă dezamăgire, am luat act de decizia Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii din R. Moldova care obligă pe domnul Andrei Năstase, fost ministru al Afacerilor Interne al R. Moldova „să aducă scuze publice şi să scoată crucifixul pe care l-a instalat în sediul MAI”.
Această decizie este motivată de faptul că prin instalarea crucifixului şi declaraţiile precum că „oastea e creştină” sau „toţi cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mişca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu şi a Sfintei Cruci”, Andrei Năstase, în calitate de ministru, prin autoritatea sa, „a încercat intenţionat să impună celor care poartă uniforma Republicii Moldova convingerea religioasă pe care acesta o împărtăşeşte”, făcând referire şi la mai multe articole din legislaţiile naţionale şi internaţionale care ar fi fost încălcate.
Întrucât Ortodoxia din R. Moldova este lezată în mod direct de această decizie, la acuzele aduse venim cu următoarele precizări:
Oastea este creştină cu adevărat şi nu de azi, nici de ieri, ci de aproape două mii de ani. Au avut grijă să rămână creştină Sf. Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru cel Bun, Sf. Constantin Brâncoveanu şi alţi domnitori ai neamului nostru care au jertfit vieţile lor să rămână aşa.
Susţinem pe deplin afirmaţia că nimeni nu ar putea mişca nici un grăunte fără voia Lui Dumnezeu şi a puterii Sfintei Cruci, pentru că toate sunt în mâna Lui Dumnezeu.
Credem că toţi miniştrii şi persoanele cu funcţii de conducere din ţara noastră ar trebui să promoveze valorile credinţei creştine-ortodoxe care, conform ultimului recensământ (2017), constituie 96,8% din întreaga populaţie a Republicii Moldova, fără a discrimina sau neglija celelalte minorităţi religioase.
În nici un stat democrat nu eşti obligat să îţi ceri scuze pentru că ai promovat o valoare naţională în care crede peste 95% din populaţie, iar Crucea este şi însemn naţional.
Doar în perioada comunistă însemnele religioase erau interzise şi scoase din instituţiile publice şi nu numai. De aceea, atragem atenţia tuturor credincioşilor de bună credinţă să ne adunăm în rugăciune pentru vremurile pe care le trăim, dar şi pentru cele care urmează.
Bănuim că cei care au luat această decizie se încadrează în cei 3,2% din populaţie care nu s-au declarat ortodocşi şi, în acest sens, venim către Autorităţile Statului cu solicitarea să nu lase 3,2 % din populaţia ţării să decidă pentru ceilalţi, iar Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii recomandăm să încerce să revizuiască decizia luată, pentru că altfel nu suntem demni să ne numim urmaşi ai lui Ştefan.
Reamintim că, crucea nu este doar un simbol al ortodoxiei, catolicii, protestanţii şi alte confesiuni creştine, de asemenea, au ca simbol reprezentativ crucea (asta ar însemna să mai scădem din procentul de 3,2, care nu s-au declarat ortodocşi).
Crucea este şi însemn naţional: Pe stema Republicii Moldova ea este reprezentată în scutul plasat pe pieptul unei acvile purtând în cioc o cruce de aur.
Faptul că acel crucifix se află într-o instituţie publică, pe un perete, nu înseamnă că în faţa lui s-ar săvârşi servicii religioase sau ar impune să i se aducă vreun semn de cinstire de către funcţionarii acelei instituţii, ea doar arată identitatea religioasă a acelei ţări, aşa cum, de exemplu, semiluna este prezentă peste tot în ţările musulmane.
Reamintim că la inaugurarea acestui crucifix s-a arătat dorinţa de unitate a întregii Ortodoxii din R. Moldova, la eveniment fiind prezenţi atât ÎPS Petru – Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, cât şi ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Moldovei.
În discursul de la momentul inaugurării crucifixului ne-am exprimat dorinţa ca toţi cei implicaţi cu funcţii în apărarea ţării noastre să îl aibă ca exemplu pe Împăratul Constantin cel Mare, eliberator şi apărător al dreptei credinţe. Asemenea lui a fost şi marele nostru domnitor Ştefan cel Mare şi asemenea lor ne dorim să avem, în continuare, conducători vrednici, neînfricaţi, indiferent de culoarea politică, care să apere identitatea de credinţă şi neam a ţării noastre.
Această decizie este un atentat la identitatea noastră de credinţă şi de neam şi poate crea un precedent periculos. Crucifixul din sediul MAI, ca şi alte Cruci sau Troiţe din alte instituţii, ca şi Crucea cu care veghează Ştefan cel Mare în centrul Chişinăului sunt inofensive, chiar dimpotrivă pot constitui un mare ajutor pentru un neam care îşi pune nădejdea în singurul Dumnezeu Adevărat.
Să ne rugăm pentru conducătorii Ţării noastre, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos armată…..această rugăciune o rostesc preoţii ortodocşi la fiecare Liturghie şi ectenie de la alte Sfinte Taine şi ierurgii, fără să impună sau să ceară ceva în schimb.
Pentru a şti unde să ne îndreptăm, trebuie să ştim de unde venim…şi venim dintr-un neam frumos, care de aproape două mii de ani îl mărturiseşte pe Hristos şi crede în puterea Crucii pe care a fost răstignit.
Doamne ai grijă de Neamul nostru!
† PETRU
Arhiepiscopul Chişinăului,
Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1196, Ultimul acces: 2026-06-24 11:56:34