Cardinalul Filoni: Astăzi este timpul misiunii[2020-01-14]Cardinalul Fernando Filoni14.01.2020, Vatican (Catholica) - „În Dvs. am avut o călăuză sigură, de la Dvs. am învăţat abnegaţia, adică a spune «nu» nouă înşine pentru a sluji mai liber Biserica: o atitudine de viaţă pe care o lăsaţi ca moştenire fiecăruia dintre noi.” Cu aceste cuvinte Arhiepiscopul Giampietro Dal Toso, secretar adjunct al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor şi preşedinte al Operelor Misionare Pontificale, l-a salutat pe Cardinalul Fernando Filoni, care la 15 ianuarie 2020 îşi încheie mandatul la conducerea Propaganda Fide, unde rămâne „prefect emerit”, pentru a începe slujirea sa ca mare maestru al Ordinului ecvestru al Sfântului Mormânt din Ierusalim. Trasând într-un colocviu cu L’Osservatore Romano un bilanţ al celor aproape nouă ani de activitate în dicasterul misionar, Cardinalul a amintit „încurajarea Papei Benedict al XVI-lea, la începutul mandatului său în Congregaţie”. Atunci nu era vorba despre o lume necunoscută de el, deoarece Mons. Filoni a fost Nunţiu Apostolic în diferite reprezentanţe pontificale în teritorii dependente de Propaganda Fide (ca Hong Kong, Iran, Filipine). Acea respiraţie internaţională şi acea privire îndreptată spre prezenţa Bisericii în dinamicele istorice, sociale şi politice tipice fiecărui context, a caracterizat munca prefectului în perioada care se încheie: „Congregaţia are o mare responsabilitate faţă de atâtea ţări din Africa, Asia, Oceania, America, deoarece sunt peste 1200 circumscripţiile ecleziastice sub jurisdicţia sa”. Fiecare dintre acestea reprezintă pietricica dintr-un mozaic care compune faţa Bisericii Catolice în lumea contemporană: pentru aceasta Cardinalul Filoni a ales să călătorească pentru a-şi da seama direct „de viaţa şi de misiunea tinerelor Biserici. Am făcut în aceşti ani circa cincizeci de călătorii şi Papa Francisc mi-a spus adesea că aprecia faptul că nu rămâneam nemişcat în spatele unui birou”, aminteşte el. Acele călătorii i-au oferit posibilitatea de „a cunoaşte din interior bogăţia tinerelor Biserici şi a le constata angajarea misionară”. De fapt, nu erau vizite cu caracter celebrativ, cât mai degrabă o mişcare grijulie spre periferii cu scopul de a întâlni şi a asculta Bisericile locale: „Colocviile cu Episcopii, reuniunile cu preoţi şi călugări, cu seminarişti şi laici, au fost oportunităţi rodnice de schimb, utile pentru ei să cunoască activitatea congregaţiei, utile pentru mine să înţeleg exigenţele lor”, afirmă Cardinalul. În acest proces de ascultare şi cunoaştere, rămâne misiunea fundamentală a dicasterului misionar: aceea de a contribui la numirea Episcopilor şi Vicarilor apostolici pentru toate Diecezele încredinţate. Cardinalul Filoni explică: „Această slujire duce înainte mandatul lui Cristos: se continuă lucrarea colegiului apostolic căruia Domnul i-a încredinţat evanghelizarea. Este o angajare foarte delicată şi exigentă, dar nu există nimic mai frumos: a putea contribui, prin harul lui Dumnezeu, la viaţa Bisericii în lume”. Procesul de selecţie cere timp şi atenţie: in primis se face un studiu atent al fiecărei circumscripţii ecleziastice, după o abordare cât mai democratică posibil: „De fapt, prin Nunţiaturi se interpelează Episcopi, preoţi, călugări şi unii laici. Din aşteptările lor se poate intui tipul de păstor care foloseşte acelei Biserici. Rezultă indicaţii despre eventuali candidaţi despre care, într-o a doua fază, se studiază şi se evaluează apoi viaţa şi activitatea pastorală, după criterii de demnitate şi capacitate. Astfel se ajunge la terna care trebuie supusă evaluării Părinţilor Cardinali şi Episcopilor membri ai congregaţiei şi, în sfârşit evaluării Sfântului Părinte pentru alegerea definitivă. Uneori în această lucrare este nevoie de ani, fiind vorba de teritorii îndepărtate, unde nu sunt uşoare comunicările.” Un alt capitol pe care Cardinalul Filoni îl ilustrează, despre activitatea desfăşurată la Propaganda Fide, este „încurajarea la evanghelizare adresată mai ales Bisericilor locale stabilite de acum în diferitele continente. Suntem într-o fază de trecere: de fapt, până la Conciliul Vatican II, lucrarea misionară era încredinţată prevalent ordinelor călugăreşti specifice, care continuă astăzi să însoţească şi să susţină, în multe aspecte pastorale, mici comunităţi locale în atâtea părţi ale lumii. Actualmente este indispensabilă colaborarea tuturor credincioşilor, în mod direct sau indirect, la opera misionară”. Cardinalul explică: „Dacă în trecut vestirea Evangheliei era apanajul preoţilor şi călugărilor, astăzi există o participare extraordinară a laicilor: şi între ei, noutate provocată de Duhul Sfânt, există şi cupluri de soţi şi familii cu copii care participă cu fervoare la opera de evanghelizare: acesta este un semn de speranţă.” „Nu putem uita că două treimi din umanitate nu cunosc Evanghelia: mandatul de a o vesti la toate popoarele din lume nu poate să dispară, dar este posibil numai dacă îl iubim pe Isus Cristos şi împreună cu El umanitatea.” Rod al acestei griji iubitoare este imensa operă de formare şi instruire făcută sau susţinută de Propaganda Fide în lume: „Mă gândesc la educaţia primară îngrijită de atâţia misionari în sate din locurile cele mai risipite; mă gândesc la formarea asigurată copiilor şi tinerilor în institute secundare sau la cea universitară, în numeroase ţări.” În plus, aminteşte Cardinalul, „dicasterul se îngrijeşte direct de formarea noilor Episcopi (prin seminarii specifice), a rectorilor şi a profesorilor care predau în seminariile din teritoriile lor. În fiecare an Congregaţia, graţie sprijinului Operelor Misionare Pontificale, oferă apoi circa cinci sute de burse de studiu seminariştilor, preoţilor şi călugăriţelor din Bisericile tinere. Am îngrijit cu atenţie specială această angajare de formare pentru a răspunde aşteptărilor Bisericilor din Africa, Asia, America Latină.” Şi dacă se poate observa că, în ultimii ani, tradiţionala colectă pentru misiuni făcută în toate Bisericile din lume cu ocazia Zilei Misionare Mondiale – care furnizează resurse Operelor Misionare Pontificale – a înregistrat o scădere progresivă, Cardinalul Filoni afirmă: „Aş vrea să îi îndemn pe toţi să aibă la inimă această cooperare misionară specială: dacă fiecare botezat al dona echivalentul unui singur dolar pe an pentru misiuni, s-ar reuşi să se răspundă exigenţelor vastelor populaţii sărace, vulnerabile sau nevoiaşe”. Şi apoi spune: „Astăzi nu ne mai putem gândi la opera misionară, ca în secolele trecute, numai în termeni teritoriali. Şi în continentele cu veche tradiţie creştină este nevoie de o reînnoită vestire a Evangheliei. De la misiunea ad gentes, astăzi este timpul misiunii inter gentes: este marea provocare pentru viitor. Fiecare botezat este un misionar.” Aşa îşi ia rămas-bun Cardinalul: „La sfârşitul mandatului meu la Propaganda Fide, sunt recunoscător celor care m-au însoţit cu rugăciunea şi cu contribuţia lor umană şi solidară. Să punem această lucrare în mâinile Domnului.” Aşadar, „Vergelt’s Gott”, adică „Dumnezeu să vă răsplătească”, a spus Mons. Dal Toso, cu tradiţionala urare din Alto Adige: „Dumnezeu să vă răsplătească în mângâiere, binecuvântare, însoţire”. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1220, Ultimul acces: 2026-06-24 11:57:33
|
Timp total: 0.03s...
[]:1