© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
UN MUSULMAN DEVINE CRESTIN: INDEMNURI PENTRU CRESTINII PLICTISITI[2020-01-09][]Continuam astăzi comentariul început in noiembrie pe tema cărţii fostului musulman iranian, Sohrab Ahmari, From Fire, by Water, My Journey to the Catholic Faith ("Din foc prin apă, călătoria mea la credinţa catolică"). Ea conţine mărturia autorului despre convertirea lui la creştinism. Primul nostru comentariu s-a încheiat cu emigrarea lui Sohrab şi a mamei lui din Iran în America.Brownsville, Texas Prima slujbă pe care Sohrab o acceptă dupa terminarea studiilor universitare e în Brownsville, Texas, un oraş unde se întâlnesc două civilizaţii extreme, cea americană şi cea coruptă a Mexicului. Sohrab preda cursuri la clasele elementare la copiii imigranţilor mexicani şi de culoare. Oricâtă răbdare are el cu copiii, învăţătura nu se prinde de ei. Din ce cauza? Copiii sunt săraci şi dezavantajaţi. Dacă ar fi din familii bogate, ar învăţa mai bine. Aşa era învăţat Sohrab să gândească, prin perspectiva marxista. În Brownsville, însă, gândirea începe să i se schimbe. Unul dintre învăţători e un israelian ortodox care credea în Dumnezeu, ţinea Sabatul şi nu dădea note de trecere la elevii care nu învăţau. Cei doi devin prieteni. În timp, israelianul îi deschide mintea lui Sohrab să înţeleagă că sărăcia nu are nimic de a face cu lipsa de interes a copiilor în a învăţa. Totul are de a face cu familia şi educaţia de acasă. Majoritatea copiilor, mai ales a celor de culoare, parveneau din familii unde tata ori mama lipseau, se consuma alcool, droguri, se practica promiscuitatea sexuală, iar copiii trăiau mai mult pe stradă decât în prezenţa părinţilor lor. New York, New York În timpul verii, Sohrab şi toţi învăţătorii claselor primare sunt trimişi la New York pentru cursuri de specializare. Mai bine zis, spune Sohrab, "cursuri de îndoctrinare". Sohrab îşi petrece serile şi nopţile la New York asemenea unui desfrânat. Se îmbată în fiecare zi, se agaţă de tinere, înjură, începe să consume droguri. Până când, într-o miercuri seară, în drum spre un bar, trece pe lângă o catedrală catolică din New York. Se opreşte şi intră. Până atunci nu mai fusese într-o biserica ori lăcaş de închinare creştin. Ceea ce vede si aude îl mişcă. Îi plac liturghia, omilia şi oamenii din jur. Oameni diferiţi de el. Păreau nişte "sfinţi" scrie Sohrab, parcă neatinşi de mizeria imorală din afara clădirii, umili, care se rugau în genunchi. Ce-i face pe oamenii aceştia diferiţi, se întreabă Sohrab? Cum de el nu e asemenea lor? Cum de ei cred in Dumnezeu, dar el nu? După câţiva ani în Brownsville, Texas unde era profesor de liceu, Sohrab se mută la Boston împreună cu mama lui unde se înscrie la facultatea de drept. După 3 ani de studii devine avocat. Primeşte o ofertă bună de la una din firmele prestigioase de avocaţi din Boston, dar alege profesia de jurnalist la prestigiosul cotidian american The Wall Street Journal. Se mută la New York unde îşi întâlneşte viitoarea soţie, iar după câţiva ani e transferat cu profesia la Londra în 2014. La Londra munceşte ca şef de birou pentru Wall Street Journal. Continuă să trăiască o viaţă de beţie până când în minte începe să audă întrebarea “when are you going to change”? (Pagina 143) (“când te vei schimba”?) Londra, Marea Britanie În care direcţie să o ia? Era ateu, cu toate că începuse să citească Biblia mai des şi cu mai multă atenţie. Să se întoarcă la religia străbunilor lui, la islam? Asta pentru el era exclus, în primul rând pentru că iranienii au fost forţaţi prin violenţa să se convertească la islam. Islamul nu e o religie nativă a iranienilor. În al doilea rând, nu putea îmbrăţişa islamul pentru că a văzut cu ochii lui, iar familia lui a experimentat, fundamentalismul şi totalitarismul islamic vreme de 40 de ani. Creştinismul, însă, îl atrăgea mai mult pentru că, din perspectiva lui, era o religie a dialogului. Mântuitorul dialoga cu oamenii, le răspundea la întrebări, le discuta îndoielile. Nu îi constrângea să se convertească la religia lui. Nu îi forţa să-L urmeze. În acei ani Sohrab citeşte, pe lângă Biblie, şi volumele unor gânditori creştini influenţi, Leo Strauss (Natual Right and History, publicată în 1953), care l-au influenţat să vadă în creştinism nu doar o credinţă vie şi uşor de înţeles, ci şi una raţională, una care nu fuge de ştiinţă ci care caută să explice în mod raţional ştiinţa din punct de vedere al creaţiei lui Dumnezeu. A fost influenţat şi de gândirea lui Leo Kass, filosoful evreu al cărui cărţi i-au deschis mintea să înţeleagă că “ştiinţa e o religie care pretinde sa cunoasca dar nu cunoaşte adevărul” (“science is a religion which pretends to but does not know the truth”). Ştiinţa nu dă răspunsuri întrebărilor elementare cu care s-au confruntat oamenii de-a lungul mileniilor: de ce existăm? De ce existăm pe planeta Terra şi nu pe alta? De ce avem o conştiinţă? De ce ne gândim şi ne preocupă viaţa veşnică? De ce ne îndrăgostim? Ori, “where did the inner standard or knowledge originate”? (“care e originea standardelor morale, ale cunoştinţei"?) (Pagina 158) Sohrab devine crestin În timp, Sohrab conştientizează că mândria personală mai mult ca orice îl împiedică să facă ultimul pas: convertirea la creştinism. Încetează să-l mai citească pe Marx şi filosofii atei, aşa cum făcute pe vremea studenţiei, şi începe să citească cărţi care l-au influenţat şi îndrumat spre creştinism. Citeşte The Five Books of Moses, (“Cele cinci cărţi ale lui Moise”) publicată de Robert Alter în 2004. Citeşte şi cartea lui Joseph Ratzinger, Jesus of Nazareth (Iisus din Nazaret) care, zice el, l-a influenţat cel mai mult, şi din care a înţeles că “the road to the fullest freedom ran through the Cross” (“drumul la plinătatea libertăţii trece pe la Cruce”) (Pagina 167) Colegii din biroul din Londra îl influenţează şi ei pe Sohrab spre bine. Mulţi dintre ei erau creştini tineri britanici, neo-protestanţi, tineri cinstiţi care practicau abstinenţa, curăţenia morală, nu foloseau droguri, alcool ori tutun, tineri care respectau tinerele, relaţiile dintre tineri şi tinere fiind curate. În acei tineri Sohrab vede practica concretă şi autentică a creştinismului. Dacă cărţile intelectualilor creştini i-au deschis mintea să priceapă adevărurile creştine, tinerii creştini practicanţi iau arătat faţa reală a creştinismului autentic pus în practică. Tinerii creştini îl invită pe Sohrab la bisericile lor. La început ezită, dar apoi acceptă. Îi plac slujbele bisericeşti. Începe să frecventeze şi bisericile catolice din Londra. Se împrieteneşte cu un preot cu care poartă discuţii lungi şi aprofundate privind creştinismul şi rolul central a lui Hristos în creştinism. În final, pe 19 decembrie 2016 se încreştinează, fiind botezat într-o biserică catolică. Un alt eveniment pe care Sohrab îl discută care l-a îndreptat şi mai decisiv către creştinism au fost zilele de sfârşit de an a lui 2016. A fost trimis la Istanbul de Wall Street Journal să scrie un articol despre traficul de emigranţi din Orientul Mijlociu şi Asia în Europa. Fiind iranian, s-a infiltrat uşor într-o reţea iraniană care facilita trecerea ilegală a iranienilor din Turcia în Grecia. Cu acel prilej descopere, între emigranţi, un număr mare de iranieni convertiţi la creştinism. Era copleşit observând-şi conaţionalii citind Noul Testament în farsi şi rugându-se lui Iisus. Trăim în vremuri de răscruce. Vremurile se schimbă. Ceea ce nu e nou. Vremurile s-au schimbat pe parcursul a mii de ani. Dar adevărul etern care îl învăţam din Sfintele Scripturi e dovedit din nou în aceste pagini finale ale cărţii lui Sohrab: Hristos stă la răscrucea vremurilor. A fost de la început şi va fi până la capăt. Cartea lui Sohrab Ahmari poate fi cumparata de la Amazon: https://www.amazon.com/s?k=by+fire+by+water&hvadid=77721774308291&hvbmt=be&hvdev=c&hvqmt=e&tag=mh0b-20&ref=pd_sl_5egtlwolxl_e Sursa: www.alianta-familiilor.ro Contor Accesări: 1929, Ultimul acces: 2026-06-24 15:20:43
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
