Astăzi, Biserica îl sărbătoreşte pe întemeietorul monahismului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Astăzi, Biserica îl sărbătoreşte pe întemeietorul monahismului

[2007-01-17]

▲ Creştinii îl cinstesc astăzi pe Cuviosul Antonie cel Mare ▲ Experienţa „Vieţii în pustie“, în sens real sau figurat, este acum o metodă de viaţă ascetică, metodă axată pe austeritate, sacrificiu şi cea mai mare singurătate, iar Sfântul Antonie este exemplul cel mai strălucit, pentru că a atins hotarul desăvârşit al pustniciei ▲ În Iaşi există o singură parohie cu hramul principal „Sf. Antonie cel Mare“ ▲ Sărbătoare este astăzi şi la Botoşani ▲ Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Vulpe îşi serbează astăzi, la Iaşi, cel de-al doilea hram ▲ Astăzi, este hram şi la Biserica „Sf. Cuv. Parascheva“ Mitocul Maicilor ▲ Ieri după-amiază, în aceste biserici s-au săvârşit Vecernia şi Litia, iar astăzi se vor oficia Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, Utrenia şi Sfânta Liturghie, urmată de pomenirea ctitorilor şi a morţilor ▲

În Iaşi există o singură biserică ce îşi serbează principalul hram la ziua Sfântului Antonie cel Mare, 17 ianuarie. Parohia „Sf. Antonie cel Mare“ din Iaşi s-a înfiinţat în anul 2003 şi este păstorită de părintele Ionel Roată. Această parohie este formată din aproximativ 2.000 de credincioşi, foşti enoriaşi ai parohiei „Sf. Voievozi“ - Frumoasa, care s-a desfiinţat la 1 februarie 2002 pentru a se reînfiinţa Mănăstirea Frumoasa. Piatra de temelie a Bisericii „Sf. Antonie cel Mare“ a fost pusă la 26 august 2003, iar la 28 septembrie în acelaşi an a fost săvârşită prima Liturghie. Cel de-al doilea hram al bisericii este „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“, sărbătorit la 24 iunie. Actuala biserică a parohiei „Sfântul Antonie cel Mare“ s-a ridicat din banii credincioşilor şi ai altor binefăcători, datorită frumoasei legături dintre parohul acestei biserici, părintele Ionel Roată, şi enoriaşii săi. Biserica este deschisă zi şi noapte, aici găsindu-se în orice moment o persoană care să-l primescă cu braţele deschise pe cel care are nevoie de o clipă de linişte. Datorită atmosferei de rugăciune, Biserica „Sf. Antonie cel Mare“ din Iaşi este foarte căutată de credincioşi.

10 ani de existenţă pentru parohia „Sf. Antonie“ din Botoşani

Astăzi este hram şi la Botoşani. În anul 2007, parohia „Sf. Antonie cel Mare“ din Botoşani împlineşte 10 ani de existenţă. Biserica „Sf. Antonie“ se află în construcţie. „La ora actuală s-a ajuns la nivelul primei centuri. S-au turnat şi plafoanele la proscomidiar, veşmântar şi cele două camere de pomenire. Costul lucrărilor din acest an a ajuns la 70.000 RON (700 de milioane). Avem deja procurate cărămizi pentru următoarea etapă – sperăm să avem cărămidă pentru toată biserica. Dacă ne va ajuta Bunul Dumnezeu, din primăvară, vom relua lucrările“, a declarat pr. Dumitru Butnariuc, paroh la această biserică de cinci ani.
Pe lângă activitatea administrativ-gospodărească, activitatea de construcţie a bisericii, parohia desfăşoară, după posibilităţi, şi diferite acţiuni caritative. „Cu ajutorul Comitetului parohial, al Comitetului de femei, la noi în parohie este un obicei împământenit ca, în perioada Postului Crăciunului şi a Postului Paştelui, să ajutăm familiile care trec printr-o situaţie materială deosebită. Am dori ca, pe această cale, să mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit financiar sau material pentru realizarea acestor lucrări, dar şi celor care ne-au ajutat în activităţile social-filantropice. De asemenea, adresăm invitaţia locuitorilor municipiului Botoşani şi tuturor credincioşilor care doresc să aducă slavă lui Dumnezeu şi cinstire Sf. Antonie cel Mare, de a participa la slujba hramului bisericii noastre“, a mai spus pr. paroh.

Lucrări ample de renovare la Biserica Vulpe

Tot astăzi, îşi serbează cel de-al doilea hram Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Vulpe din Iaşi. Pr. paroh Mihail Grigoraş ne-a vorbit despre modul în care este marcat la parohie acest eveniment: „Ieri, de la ora 17.00, un sobor de 15 preoţi, condus de pr. Constantin Andrei, protopop al Protopopiatului Iaşi 1, a oficiat slujba Vecerniei şi a Litiei, după care toţi credincioşii au primit câte un pachet şi un pahar cu vin, dar şi iconiţe cu Sf. Antonie“. Astăzi, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de un sobor de opt preoţi.
Primul hram al Bisericii Vulpe este Adormirea Maicii Domnului. Acesta a fost dat bisericii vechi din lemn, construită de breasla blănarilor, din iniţiativa şi în timpul lui Gavriil Vulpe, de unde şi numele. Biserica din lemn a ars la 1832 şi a fost reconstruită din temelii, din zid, de un vătaf al timpului, Antonie Cobălcescu. Sfinţirea acestei biserici a avut loc în anul 1849. Până în anul 2005, biserica nu a suferit lucrări ample de renovare şi nici nu a fost vreodată pictată. În ultimii doi ani, biserica a fost renovată în interior, iar acum este pregătită pentru pictură. A fost refăcută instalaţia electrică şi biserica a fost racordată la căldură prin centrală proprie. Noua pardoseală a bisericii este din marmură. Au fost date în lucru, de asemenea, o nouă catapeteasmă şi mobilier nou. Din această primăvară, vor începe lucrările de restaurare la exterior.

„Biserica lui Cuza“, biserică misionară

O altă biserică aflată astăzi în sărbătoare este Biserica „Sf. Cuv. Parascheva“ - Mitocul Maicilor din Iaşi care îşi serbează cel de-al doilea hram. La Biseria misionară „Mitocul Maicilor“ slujesc pr. prof. dr. Petre Semen şi pr. Enache Tocilă Sibianu. „Mitocul Maicilor“ din Iaşi a fost ridicată la 1792 din banii meşteşugarilor şi ai negustorilor care locuiau pe atunci în această zonă a oraşului, numită Muntenimea de Sus.
Biserica a intrat sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, iar la 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi muta în chiliile construite în jurul bisericii, călugăriţele de la Mănăstirea Socola, unde a înfiinţat primul seminar teologic din ţară. Călugăriţele vieţuitoare în jurul bisericii, cu metanie la Mănăstirea Văratec din ţinutul Neamţului, au denumit Biserica „Cuvioasa Parascheva“, „Mitocul Maicilor“. Până la secularizarea averilor mănăstireşti, biserica se afla în administraţia Mănăstirii Văratec, iar între 1864 şi 1892 a fost trecută în administraţia oraşului Iaşi. Prin Legea clerului mirean din 1892, a revenit în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, fiind declarată de sine stătătoare.
Potrivit tradiţiei, Biserica „Mitocul Maicilor“ se mai numeşte şi „Biserica lui Cuza“, fiindcă făcea parte din curtea palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi slujea drept capelă sau biserică a studenţilor, deoarece aici se închinau adesea studenţi şi cadre universitare.

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, exemplul călugărului desăvârşit

▲ Sf. Cuvios Antonie cel Mare a trăit între anii 250-356, la Come, în Egipt, cea mai mare parte a vieţii sale petrecându-o în pustiul acestei ţări. La 20 de ani, Antonie părăseşte toate pentru a urma sfatul Mântuitorului „Dacă voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde tot ce ai şi urmează-Mi“, stabilindu-se pe malul Mării Roşii, unde, timp de 80 de ani, a dus viaţă de pustnic. Experienţa „Vieţii în pustie“, în sens real sau figurat, este acum o metodă de viaţă ascetică, metodă axată pe austeritate, sacrificiu şi cea mai mare singurătate, iar Sfântul Antonie este exemplul cel mai strălucit, pentru că a atins hotarul desăvârşit al pustniciei. De fapt, fără să fi redactat vreo regulă de viaţă monahală şi fără să fi încurajat pe alţii să-l urmeze în deşert, el a exercitat o influenţă puternică mai întâi asupra concetăţenilor săi, apoi asupra Bisericii întregi. Potrivit vieţii lui, deşi pe atunci nu existau mijloace moderne şi rapide comunicare, mesajul extraordinarei aventuri spirituale a Sfântului Antonie s-a răspândit atât de departe, încât, din întregul Orient au început să alerge spre el, pentru a primi sfat şi întărire spirituală, călugări, pelerini, preoţi, episcopi, precum şi mulţi suferinzi şi nevoiaşi.
De două ori a părăsit sihăstria sa şi s-a dus la Alexandria: prima dată pentru a încuraja pe creştinii prigoniţi de împăratul Maximilian Daia, iar a doua oară a răspuns chemării Sf. Atanasie şi a venit să îndemne pe creştini la urmarea, cu statornicie, a învăţăturilor proclamate de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).
Nu putem trece cu vederea nici nenumăratele ispite diavoleşti care i-au tulburat singurătatea în pustiu, el fiind ţinta a numeroase provocări din partea celui rău, care îi apărea sub diferite chipuri de îngeri, de oameni sau animale. Sf. Antonie este considerat, de altfel, protector al animalelor domestice.
Cuvântul latin Antonius, de fapt de origine etruscă, a devenit în româneşte Anton şi Antonie. În perioada Renaşterii, acest nume era pus în legătură cu grecescul anthos - floare. (pr. Dumitru Butnariuc) ▲

Narcisa BALABAN

Sursa: www.ZiarulLumina.ro

Contor Accesări: 2478, Ultimul acces: 2026-10-27 11:36:56

Timp total: 0.05s...

[]:1