Mănăstirea Dragomirna, ctitoria Mitropolitului Anastasie Crimca, adăposteşte moaştele Sf. Iacob Persul[2018-11-27]de Sorin IoniţeMănăstirea suceveană Dragomirna, ctitorită de Mitropolitul Moldovei Anastasie Crimca, adăposteşte din 1697 un fragment din cinstitele moaşte ale sfântului serbat în data de 27 noiembrie, Marele Mucenic Iacob Persul. Mitropolitul Anastasie Crimca, care înainte de a fi hirotonit purta numele de Ilie Crimcovici, a fost răsplătit, în anul 1587 de Petru Şchiopul, domnitorul Moldovei, cu un teren pentru că l-a ajutat în lupta purtată împotriva cazacilor. Pe terenul respectiv, Ilie Crimcovici a ridicat Mănăstirea Dragomirna, în locul unui schit de lemn construit de câţiva călugări. Citeşte şi: Mitropolitul Anastasie Crimca ctitorul primului spital public din Moldova Aşezământul a fost iniţial unul pentru monahi, dar a devenit mănăstire de maici în anii ’60. Mănăstirea de maici Dragomirna se află la nord de oraşul Suceava, în apropiere de Mitocul Dragomirnei, aşezată pe o colină domoală. Biserica mănăstirii, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, este unul dintre cele mai frumoase monumente de artă religioasă ale României, o bijuterie a arhitecturii şi picturii moldoveneşti. Pictura Mănăstirii Dragomirna. Foto: Doxologia Sf. Iacob Persul – exemplu de pocăinţă Viaţa Sfântului Iacob este un exemplu de adevărată pocăinţă. Sf. Iacob Persul, dregător la curtea regelui perşilor, Isdegherd I (399-420), de la lepădarea de Hristos a ajuns să îndure chinuri cumplite şi moarte pentru El. Fiind creştin, Sf. Iacob a fost amăgit de Isdegherd I cu averi şi funcţie înaltă pentru a se lepăda de credinţa în Hristos. În urma scrisorilor mamei şi soţiei sale, a înţeles că alesese pentru o slavă trecătoare osânda ruşinii veşnice şi s-a pocăit. A mărturisit credinţa sa în faţa urmaşului lui Isdegherd, Bahram al V-lea (420-438). Acesta, mâniindu-se a poruncit să i se taie fiecare încheietură a trupului, una câte una. I s-au tăiat toate încheieturile trupului, ale mâinilor şi ale picioarelor, până i-a mai rămas numai capul şi trunchiul, iar, la urmă, i-au tăiat şi capul. Moaştele Sf. Iacob Persul la Mănăstirea Dragomirna După decapitarea Sf. Iacob, când regele persan a aflat că unii creştini intenţionează să ia moaştele Sfântului, a dat ordin să fie arse şi dispersate. Însă, unii au reuşit să le păstreze şi să le ducă la Ierusalim, unde au ajuns după 40 zile de mers pe jos şi le-au aşezat în mănăstirea ibericilor (la „Turnul lui David”). Moaştele Sf. Iacob Persul la Mănăstirea Dragomirna. Foto: Doxologia Ulterior, potrivit „Proloagelor de la Ohrida”, cinstitul cap al Sfântului Iacob a fost dus la Roma, iar altă parte a sfintelor lui moaşte a ajuns în Portugalia. În 1697, un fragment din moaştele Sf. Iacob Persul au fost aduse la Mănăstirea Dragomirna, după cum este menţionat pe antimisul de mătase în care se păstrau. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 4415, Ultimul acces: 2026-09-18 23:40:41
|
Timp total: 0.03s...
[]:1