Călugării Salvatorieni – 120 de ani de activitate la Timişoara[2018-11-22]aniversare22.11.2018, Timişoara (Catholica) - Sâmbătă 17 noiembrie 2018, călugării salvatorieni din Timişoara, sau – cum se numesc oficial – Societatea Divinului Mântuitor (Salvator) – au aniversat 120 de ani de la sosirea primului membru al acestei congregaţii de viaţă apostolică-misionară în capitala Banatului. Momentul jubiliar a fost deschis cu o vesperă pontificală, oficiată la orele 16.00 de către Excelenţa Sa Josef-Csaba Pál, Episcop de Timişoara în biserica parohială „Preasfânta Inimă a lui Isus” din Timişoara III Elisabetin, acolo unde călugării congregaţiei sunt prezenţi deja un veac. La solemna rugăciune de seară au participat atât membrii comunităţii salvatoriene, dar şi credincioşii parohiei, o parte a membrilor Capitlului Catedral, preoţi din oraş şi din împrejurimi, surorile de Notre Dame şi Surorile Franciscane din cele două congregaţii prezente în oraş. După vesperă, p. Nikolaus Lauš SDS, actualmente cel mai vechi membru al comunităţii timişorene, a prezentat prima ediţie a Jurnalului Spiritual al întemeietorului congregaţiei, p. Franziskus Maria vom Kreuze Jordan (1848-1918), în traducere în limba română. P. Márton Gál SDS a prezentat o comunicare cu privire la istoria salvatorienilor la Timişoara, iar părintele provincial, p. Josef Wonisch SDS a prezentat câteva gânduri de recunoştinţă, dar şi de viitor, marcate de un sincer optimism. Numeroşii oaspeţi au putut asculta, între prezentările vorbitorilor, un recital la violoncel al renumitei muziciene, doamna Alexandra Guţu. Momentul festiv s-a încheiat cu o agapă, în sala festivă a mănăstirii. Societatea Divinului Mântuitor (Societas Divinis Salvatoris, SDS) sau pe scurt călugării salvatorieni sunt prezenţi la Timişoara începând cu anul 1895. Societatea de viaţă apostolică a fost fondată la Roma de un preot german, Pater Franciscus Maria a Cruce Jordan (1848-1918), la 8 decembrie 1881. Deşi în anul întemeierii societatea număra doar trei preoţi, aici fiind inclus şi Pater Jordan, ea se va dezvolta relativ rapid, astfel că în 1882 le este încredinţată drept mănăstire, în Roma, o impozantă clădire din secolul al XVI-lea, pe care călugării o vor cumpăra în 1895. Deja în 1889 le este încredinţată o misiune la Assam, în India. În anul 1895, p. Jordan l-a trimis la Timişoara pe tânărul preot-călugăr salvatorian, abia sfinţit, p. Fridolin Cichy SDS. Acesta, cu aprobarea Episcopului diecezan de atunci, Alexander Dessewffy, şi-a început activitatea la Timişoara ca misionar, bucurându-se de interesul şi sprijinul episcopului, al clerului, dar şi al orăşenilor pentru tânăra societate de viaţă consacrată. În 1896, Episcopul le-a acordat salvatorienilor dreptul de a forma în Mehala – pe atunci localitate separată de Timişoara, azi cartier al urbei – o „expozitură”, mai precis tânăra comunitate călugărească primea sarcina de a asigura pastoraţia filialei Mehala a parohiei Iosefin, fondându-şi astfel, în această filială, prima casă din Timişoara, dar şi din Ungaria acelor vremuri. Cu toate acestea, actele au fost încheiate şi parafate în mod oficial abia la 21 noiembrie 1898, dată care a rămas în memoria tuturora ca fiind cea a întemeierii colegiului (mănăstirii) timişorene. Tot salvatorienii asigurau pastoraţia şi în cartierul Ronaţ, la circa jumătate de oră distanţă de mers de Mehala. Din 1919 ei preiau pastoraţia şi în nou întemeiata parohie din cartierul Elisabetin, unde deja din vara lui 1918 au cumpărat o proprietate. Începând din 15 august 1919 ei şi-au mutat aici reşedinţa, până atunci aflată în Mehala, continuându-şi totuşi activitatea pastorală şi în vechiul centru. Dintre călugării salvatorieni din Banat, cu o viaţă exemplară şi cu un renume moarte de martir, îl amintim aici pe p. Paului Weinschrott, născut la Bacova (jud. Timiş), la 17 ianuarie 1919 şi mort în temniţa comunistă din Gherla, în celula sa, la doar 41 de ani, în data de 3 iunie 1960, dimineaţa la orele 3. Fusese arestat în anul 1958, respectiv acuzat şi judecat pentru că ar fi folosit amvonul pentru a „instiga populaţia împotriva ordinii de stat, propagandă în favoarea Statelor Unite, atitudine duşmănoasă împotriva regimului democratic”. Condamnarea sa, nr. 117 din 10 aprilie 1958 a fost pronunţată de un complet al Tribunalului Militar din Timişoara, p. Paulus fiind găsit vinovat de „uneltire împotriva ordinii de stat” şi de „distribuire de publicaţii interzise”. Urma să execute 10 ani de închisoare, 5 ani de interdicţii corecţionale şi degradarea din drepturile cetăţeneşti, precum şi confiscarea întregii averi. La acestea se adaugă alţi 6 ani de închisoare pentru delictul deja menţionat de distribuire de publicaţii interzise. Actualmente, comunitatea salvatorienilor din Timişoara III Elisabetin este formată din p. Nikola Lauš sen., p. István Barazsuly, p. Márton Gál, fratele Sorin Vránceanu şi candidatul Adrian Hafner, ea depinzând de provincia din Viena. Provincial este p. Josef Wonisch SDS. Călugării asigură o foarte activă pastoraţie în parohia Timişoara III Elisabetin şi în filiala Giroc, doar de câţiva ani reactivată. (text: Claudiu Călin; foto: Sípos Enikő) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 958, Ultimul acces: 2026-09-21 14:46:00
|
Timp total: 0.03s...
[]:1