| Biserica de Lemn Chechiș
| ||||||||
| Religie: | Ortodox | |||||||
| Localitate: | Chechiș (maghiara: Kettősmező) | |||||||
| Comună: | Bălan | |||||||
| Județ: | Sălaj | |||||||
| Cod poștal: | 457026 | |||||||
| Telefon : | 0766... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele! | |||||||
| Adresă de e-mail : | NU deținem adresa de e-mail... | |||||||
| Adrese utile: | www.episcopiasalajului.ro, www.primariaBalan.ro, www.cjSJ.ro, sj.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
| Preot: | Vasile Pop | |||||||
| Hram: | Buna Vestire | |||||||
| Stil arhitectonic: | Lemn | |||||||
| Detalii: | Biserica de lemn a fost ridicată în anul 1797 și a fost lărgită în 1899. Din 1993 slujbele se țin într-o biserică nouă de zid, ridicată alături. Partea veche a bisericii de lemn se conservă bine sub stratul de pământ văruit și poate fi pusă în valoare cu ocazia unei renovări viitoare. În biserică se remarcă portalul cioplit de la intrare și arcul dublou de sub boltă. Deși valoroasă, biserica de lemn nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Restaurarea Bisericii din Chechis dela 1899 s-a facut de mesterul dogar Maghiar Gheorghe al lui Miron care a avut casa situata langa Biserica. In Biserica din Chechis a slujit multi ani preotul Muresan care s-a stins la Brasov | |||||||
| Alte informații: | Pictura exterioară a bisericii de lemn din Chechiș, SJ - descoperită după mai bine de 120 de ani de când a fost acoperită cu tencuială. Intenția comunității din Chechiș de a pregăti biserica veche a satului pentru sărbătorile de Paște a făcut ca o parte din tencuiala lăcașului de cult să fie îndepărtată iar cu această ocazie au fost scoase la lumină fragmente din vechiul decor pictat al bisericii. Trăsăturile acestor picturi indică realizarea lor cândva spre sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului XIX, acest eveniment putând fi pus în legătură cu momentul datării bisericii, considerat a fi anul 1794. În anul 1899, biserica a fost alungită cu două orgii (stânjeni) , s-au tăiat ferestre mai mari și s-a tencuit. Descoperirea acestor picturi crește considerabil valoarea acestui edificiu de cult care, la această dată, nu se află înscris în Lista Monumentelor Istorice. Totodată, păstrarea acestor scene exterioare particularizează vechea bisericuță și o așează alături de altă biserică de lemn din Sălaj, cea din Păușa, renumită pentru scenele sale exterioare pictate. În prezent, lucrările au fost suspendate iar porțiunile de pictură descoperite vor fi protejate în zilele următoare după recomandările avizate ale unui restaurator. | |||||||
| Nr. vizualizări: | 15686 | |||||||
| Data ultimei vizualizări: | 2026-04-16 21:58:32 | |||||||
| Data ultimei actualizări: | 2020-04-08 18:23:33 | |||||||
| Data încărcării pe sit: | 2006-05-17 16:52:25 | |||||||
| Nr. Mesaje: | 2 | |||||||
| Amintiri: (2011-12-12) | Am gasit acest fiilm pe you tube si mi-a placut mult de tot prezentarea si mai ales coloana sonora. (http://www.youtube.com/watch?v=pxMLgH4VHx4&feature=related) Vazand in prima parte a filmului imagini din interiorul bisericii vechi mi-au dat lacrimile si mi-am amintit ca este biserica in care copil fiind mergeam la liturghie in fiecare duminica din vacantele petrecute acolo. In aceasta veche biserica acolo in fata de o parte si alta erau doua banci mai inalte asezate fata in fata , in care stateau doar cei mai in varsta oameni , in semn de mare cinste. Acolo parca il vad aievea si pe bunicul meu - Vasile Gherman - a li Gheorghea li Lazar sau a cioltii -cum ni se spunea -dupa bunica - Veronica (nascuta Racasan), imbracat cu cioareci albi , camasa numai alba si cu un laibar negru , la care se adauga albul imaculat al parului care intregea tinuta si ii dadea un aspect de mare senior. Pe bunicul il vedeam in fiecare duminica cum se barbierea intotdeauna inainte de a merge la biserica, folosind un brici si neaparat o curea intr-un adevarat ritual care se desfasura la masa mare din camera din fata. Despre bunicul meu vreau sa povestesc cum, la 21 de ani, - in 1914 a cazut prizonier ca soldat al armatei austro ungare , luptand impotriva rusilor, facand un prizonierat de 4 ani undeva in Extremul Orient - la granita cu China- intr-o exploatare de trestie de zahar - dormind in bordeie de pamant, iar, la revenirea din prizonierat a plecat de aceasta data ca soldat roman sa lupte impotriva imperiului ajungand pana la Budapesta - unde de pe blocuri erau stropiti de femei cu apa clocotita. De cate ori il intrebam despre acea perioada , evita sa spuna mai multe amanunte, preferand o atitudine resemnata care sa nu-i rascoleasca vechi amintiri si dureri demult uitate poate. Era pe atunci in biserici - o atmosfera pe care azi nu o mai regasesc. Biserica fiind foarte mica , era plina ochi de lume in special barbati - pentru ca naosul era mult mai mare decat tinda ( pronaosul) destinata femeilor , iar dupa ora 10 cand incepea liturghia, nu se mai \\\"cadea \\\" sa mai intri sau sa iesi si sa strici randuiala . De aceea femeile si unii copii stateau afara la \\\"feresti\\\" de la care se lua geamul ca sa se auda slujba. Si odata intrat nu mai indrazaneai sa te misti sau - doamne fereste- sa iesi cumva afara. Era mare rusine si nu se cadea sa faci asa ceva. Iar la iesirea din slujba parca nimeni nu se grabea sa plece acasa. In drum , in fata bisericii , se formau grupuri grupuri care se salutau, stateau de vorba, deoarece multi nu se vedeau cu lunile plecati fiind la slujbe prin tara. Doamne , ce vremuri frumoase! Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe toti chichisenii. | |||||||
| Amintiri: (2008-09-11) | Multe amintiri ma leaga de aceasta biserica si de satul meu drag.Si rememorez aici doar pe cea legata de postul Sfintei Marii cand, toate fetele si femeile din sat ne adunam seara la biserica unde , dupa ce badea Lazar- cantorul- termina rugaciunea de multumire, inconjuram de trei ori biserica si apoi, in cerc, cantam multe pricesne inchinate Maicii Domnului. Ce frumos se auzea seara peste sat cantarea noastra si cat de greu ne desparteam de aceste momente. Nu stiu daca acum se mai pastreaza acest frumos obicei, sau, daca macar pe undeva prin alte sate exista asa ceva. Iar voce ca a lui badea Lazar nu am mai intalnit. Recunosc ca multa vreme , mergand prin alte biserici, nu-mi placea doar pe motivul ca "nu se canta asa ca la noi in sat". Acum in schimb, si cred ca Dumnezeu mi-a ascultat dorinta, avem la biserica veche din Turches-Sacele, un cantor cu o voce dumnezeiasca. Marius Vranceanu, poate fi numit un urmas a lui Nicolae Furdui Iancu sau a Savei Negrean Brudascu, pentru ca stie a doini precum acesti mari cantareti. Si cand ascultati doina "A plecat motu' in tara , cu doniti si cu ciubara ..." o sa va dati seama de ce calitati e nevoie pentru a canta asa ceva. Iar daca veti cauta in acest site bisericile din Sacele veti gasi si niste fotografii ale celei din Turches. Salut toti chichisenii si-i rog pe cei ramasi in sat sa aibe grija si de biserica cea veche in sensul de a muta locul "panoului PSI' de pe prispa bisericii intr-un loc ferit de ochii vizitatorilor. Doamne ajuta! Veronica Saraolu (fosta Gherman). | |||||||
| Nr. Fotografii: | 1 | |||||||
Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!
Vedere din spate |
Timp total: 0,29s...
[]:1