Piteşti :: Fostul Schit Buliga - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Fostul Schit Buliga
Piteşti
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Piteşti
Judeţ:Argeş
Adresa:strada Armand Călinescu nr. 44
Cod poştal:110047
Telefon:NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile:arhiepiscopiaargesuluisimuscelului.ro, www.cjArges.ro, ag.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Îngeeri
Detalii:Schitul, cu hramul Sfinţii Îngeri, ridicat în anul 1745, dar definitivat abia în 1751, a fost ctitoria unui vestit negustor al vremii, Martin Buliga, şi a soţiei sale, Aniţa.
În epocă, breasla comercianţilor era foarte bine organizată şi foarte puternică în multe privinţe, nu doar în principalul său domeniu, respectiv negoţul, ci şi în domeniul politic, social, cultural şi religios.
Martin Buliga din Piteşti a reprezentat a doua generaţie de comercianţi, întrucât tatăl său, Pătru Buliga, este menţionat în documente cu titlul de jupan, făcând parte, aşadar, din elita negustorilor vremii. Prin urmare, bucurându-se deja de stare prosperă, Martin a încercat să-şi consolideze poziţia socială printr-o alianţă matrimonială prestigioasă. Astfel, căsătoria sa cu Aniţa Merişanu (Bucşanu) , fiica lui Constantin Merişanu (Bucşanu) – din a cărei familie au făcut parte marele vornic Barbu Merişanu şi marele paharnic Staico Bucşanu (Merişanu) – a reprezentat pentru negustorul Martin Buliga o oportunitate să devină parte dintr-o casă boierească – ceea ce-i conferea protecţie şi sprijin, pentru a-şi continua ascensiunea socială, el ajungând, la un moment dat, chiar sluger al doilea.
Sursele veniturilor sale au fost: moştenirea de la părinţi, zestrea Aniţei, propriile activităţi comerciale, creditarea diferitelor persoane. Toate acestea i-au permis lui Martin Buliga să edifice (de unul singur sau în colaborare) patru edificii religioase: Schitul Buliga (la Piteşti) , care a fost ctitoria sa principală şi care a devenit necropola familiei sale, Mănăstirea Stânişoara (din Călimăneşti, judeţul Vâlcea) şi două biserici, una la Valea Rea (azi Piteşti, cartierul Găvana II) şi alta la Gura Bascovului (acum Bascov, parohia suburbană Piteşti) . Aceste ctitorii au arătat că, asemenea majorităţii oamenilor Vechiului Regim, era un bărbat evlavios, în acelaşi timp ele exprimând dorinţa comanditarului de a-şi spori prestigiul în faţa contemporanilor săi.
Aceste ctitorii ecleziastice, cărora li se alătură una laică, şcoala de la Schitul Buliga (unde puteau primi învăţătură şi copiii sărmanilor) , l-au făcut să apară ca un homo novus al timpului său, fapt ce i-a asigurat un loc de cinste între membrii comunităţii. Cu doi ani înainte de a muri, Martin Buliga a închinat schitul Mitropoliei din Bucureşti, în zapisul întocmit cu acest prilej, datat 1751 mai 26, ctitorul a consemnat obligaţia forului superior de întreţinere a şcolii pe care o întemeiase:
„. . . Aşişderea, de vreme ce am socotit să fie şi şcoală rumânească pentru învăţătura copiilor şi pentru chiverniseala a vreunor săraci, carii nu vor avea unde să plece capul, să fie plata dascălului şi hrana săracilor din prisosul venitului acelui schitişor, după cum va fi prisosul venitului pe an”.
Deşi Eugenia Greceanu considera că biserica a fost demolată în anul 1897, suntem în măsură astăzi să precizăm, fără echivoc, că lăcaşul propriu-zis a mai supravieţuit încă trei ani, dezafectarea edificiului făcându-se în intervalul post 9 martie – ante 1 octombrie 1900. Acest an era consemnat în textul obeliscului (Fig. 2) ridicat pe locul altarului:
„Aici a fost altarul sfintei Biserici Buliga zidită în anul 1600 de Martin şi refăcută în anul 1700 de Petru Martin Buliga – Din causa ruinei s-a dărâmat în anul 1900 cu ocasia construirei Palatului Administrativ – Spre vecinica amintire s-a ridicat această piatră – 1900 octombrie 1”. Dincolo de erorile privitoare la fundarea bisericii, reţinem anul demolării acesteia: 1900.
Nr. vizualizări:2835
Data ultimei vizualizări:2026-09-28 06:50:45
Data ultimei actualizări:2021-03-28 13:11:58
Data încărcării pe sit:2020-10-05 10:13:45
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2020-10-05
Contor: 37

Fotografie veche
Foto: basilica.ro