| Biserica Sf. Apostoli Găvăneşti Purani
| ||||||||
| Religie: | Ortodox | |||||||
| Localitate: | Purani | |||||||
| Comună: | Vităneşti | |||||||
| Judeţ: | Teleorman | |||||||
| Adresa: | în cimitirul fostului sat Găvăneşti | |||||||
| Cod poştal: | 147441 | |||||||
| Telefon: | NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)... | |||||||
| Adresa de e-mail: | NU deţinem adresa de e-mail... | |||||||
| Adrese utile: | episcopiaalexandriei.ro, www.cjTeleorman.ro, tr.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
| Hram: | Sf. Ap. Petru şi Pavel | |||||||
| Detalii: | Până în anul 1936, biserica din cimitir, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului’’ (aflată astăzi în stare de ruină) a ţinut loc de biserică parohială. După noua aşezare a satului de-a lungul şoselei judeţene, după împroprietărirea din 1854, biserica primeşte un teren pe care Coconul Iordache zideşte din cărămidă o biserică şi o împodobeşte cu cele necesare. Biserica, fiind filie, a fost neglijată, neexistând fonduri pentru întreţinerea ei; astfel, că pe la anul 1928 se închide, necesitând reparaţii capitale. În anul 1936 se întocmeşte un deviz la propunerea preotului V. Cârcimăreasa; din anumite motive nu s-a efectuat. Această biserică, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului’’ rămâne în aceeaşi stare până în primăvara anului 1959, când un comitet de iniţiativă, în frunte cu învăţătorul satului, Ion Boştenaru, o demolează în parte, să facă din material un cămin cultural, lucrare nerealizată. Din biserica , , Adormirea Maicii Domnului” care a avut un trecut de 70-80 ani a rămas un zid spre miază-noapte şi o parte spre răsărit. La 24 august 1936 s-a pus cărămida de temelie de către ctitorul Petre A. Mincu şi preotul Vasile Cârcimăreasa. S-a hotărât , , Petru şi Pavel” şi , , Sfinţii Arhangheli”, întrucât pe ctitor îl chema Petru, iar pe tatăl său îl chema Anghel. Proiectul bisericii în formă de navă cu turla deasupra naosului, a fost executat în stil românesc după planul Nr. 1 cu o turlă, pentru bisericile rurale, a Sfintei Arhiepiscopii, întocmit de arhitectul Berechet, având aspect de biserică de munte. Este construită din cărămidă pe temelie de beton armat. Întreg plafonul este din beton armat şi cu acoperiş din tablă, de culoarea ţiglei. Biserica este în formă de navă, lungă de 17. 50 metri şi lată de 6. 75 metri în interior. Pridvorul este deschis, sprijinit în faţă pe 4 stâlpi de zid, cilindrici, 2 câte 2 apropiaţi. Stâlpii, în partea de sus au ornamente florale din ciment. Mărimea pridvorului este de 2-3 metri iar acoperişul este în 3 ape. Tinda bisericii este lungă de 2, 30metri, pe întreaga lăţime a bisericii, despărţită de pronaos prin stâlpi de beton de 3565 cm, (care susţin în acoladă) şi ziduri din pereţii bisericii (câte 1 m) , susţin cafasul care este deasupra tindei. Între stâlpii de beton s-a pus tâmplărie PVC şi geam termopan. În tindă, în partea de miază-noapte se află o scară de beton care urcă în cafas, iar în partea de miază-zi este zidită din beton o gropniţă pentru îngroparea ctitorilor, pline cu nisip. Pronaosul este lung de 4, 40 metri, despărţit de naos prin stâlpi de rezistenţă ieşiţi din zid prin îngroşarea pereţilor legaţi în partea de sus prin arc de cerc. În partea de sud şi de nord pronaosul are două abside adânci de 0, 6m, iar în partea de sus au formă semicirculară. Forma şi mărimea acestor nişe sunt identice cu arcadele ce despart pronaosul de naos şi naosul de Sf. Altar. Pereţii sun zidiţi din cărămidă, iar partea de sus a bolţilor, părţile semicirculare sunt din beton. În părţile de sud şi nord pereţii sunt străpunşi de câte o fereastră. Toate ferestrele au ramele de PVC şi geam termopan. Tavanul pronaosului are formă semisferică. Trecerea din pronaos în naos se face prin despărţirea de care s-a vorbit mai sus; este de aceeaşi mărime şi formă în părţi ca şi pronaosul - legat prin stâlpi de rezistenţă ieşiţi în exteriorul bisericii. Naosul este de aceeaşi mărime ca şi pronaosul, aceeaşi formă, pe care se sprijină postamentul turlei zidită din cărămidă cu cupola de beton armat. Turla în interior este cilindrică, luminată de 8 ferestre. Ramele ferestrelor au fost înlocuite cu tâmplărie PVC, iar sticla cu geam termopan în anul 2009. Pictura a fost executată de pictorul bisericesc Ştefan Panciu din Alexandria, în stil neobizantin, în ulei cu amestecătură de ceară, pe parcursul a 3 ani. Vopselele folosite au fost aduse din Germania. | |||||||
| Nr. vizualizări: | 3965 | |||||||
| Data ultimei vizualizări: | 2026-09-28 16:55:02 | |||||||
| Data ultimei actualizări: | 2024-12-23 22:32:49 | |||||||
| Data încărcării pe sit: | 2006-05-31 19:42:48 | |||||||
| Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
| Nr. Fotografii: | 1 | |||||||
Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!
Vedere de ansamblu |
Timp total: 0.03s...
[]:1