Huşi :: Catedrala Episcopală - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Catedrala Episcopală
Huşi
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Huşi
Judeţ:Vaslui
Adresa:strada Ştefan cel Mare nr. 1
Cod poştal:735100
Telefon:NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adresă web Biserica:www.episcopiahusilor.ro/catedrala.html
Adrese utile:www.episcopiahusilor.ro, www.primariaHusi.ro, www.cjVS.ro, vs.prefectura.mai.gov.ro
Preot:Arhimandrit Veniamin Botoroga
Hram:Sf. Ap. Petru şi Pavel
Stil arhitectonic:Tradiţional moldovenesc
Detalii:Ansamblul arhitectural al episcopiei Husilor (sec. XV-XX) este constituit din biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, turnul-clopotnita, palatul episcopal, chiliile si zidul de incinta.
Turnul-clopotnita situat la intrarea in incinta, pe latura de est, zidit in 1938 de episcopul Nifon Criveanul, din caramida si beton armat, prezinta un plan rectangular, patru nivele, accesul facandu-se printr-o bolta cu dechidere in arc in plin cintru.
Palatul episcopal, construit de episcopul Iacov Stamati, in 1782-1792, pe ruinele palatului domnesc (sec. XV-XVII) , ingloband si pivnitele din sec. XV, ars in 1813, a fost recladit in 1849 de episcopul Sofronie Miclescu.
In prezent, in cladire functioneaza Muzeul episcopal de arta religioasa si carte veche.
Zidul inconjurator si chiliile ridicate in anul 1849, prin stradania episcopului Sofronie Miclescu, au fost refacute in 1934 de episcopul Nichifon Criveanul.
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curtii domnesti, functionand de-a lungul timpului ca manastire si catedrala episcopala (incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea) .
Monument valoros la origine, dar reconstruit in sec. XVIII-XIX, mai pastreaza astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de tatari si recladita in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Daramat de cutremurul din 1802, lacasul a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornisei, in 1945 turlele, adaugiri in 1896 (proscomidia) , in 1910 (vesmantaria) si in 1945 (pridvorul cel mare) .

Biserica a fost pictata de Gh. Tattarascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
Pisania, scrisa cu majuscule in limba slavona, se afla astazi incastrata deasupra usii de la intrare:
" Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput si a zidit aceasta biserica in numele sfintilor slavitilor si intru-tot-laudatilor mai-marilor apostoli Petru si Pavel, care este in Husi pe Draslavat si s-a savarsit in anul 7003 (1495) , iar a Domniei- sale al 38-lea curgator, luna noiembrie 30 . "

Cu prilejul redeschiderii episcopiei din anul 1996, biserica a fost reparata prin stradania P. S. Ioachim, Episcop al Husilor.
Alte informaţii:Din pisanie: „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început a zidi această casă întru numele sfinţilor, slăviţilor şi de toată lauda Apostoli fruntaşi, Petru şi Pavel, care este în Huşi pe Drăslivţe; şi s-a sfârşit în anul 7003 (1495) , iar al domniei sale anul 38 curgător, luna noiembrie 30. ”
Manastire de calugari.
Cod Monument:VS-II-a-A-06839
Nr. vizualizări:11177
Data ultimei vizualizări:2026-10-23 23:51:38
Data ultimei actualizări:2015-09-21 16:42:37
Data încărcării pe sit:2006-03-20 05:24:13
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2010-02-06
Aparat: Canon Canon DIGITAL IXUS 750
Contor: 178

Vedere din lateral
Foto: Cezar Suceveanu