Petrestii de Sus :: Manastirea Schimbarea la Fata Cheile Turzii

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,25s...

Biserici

Mănăstirea Schimbarea la Faţă Cheile Turzii
Petreştii de Sus

Religie:

Ortodox

Localitate:

Petreştii de Sus (maghiara: Felsöpeterd)

Comună:

Petreştii de Jos

Judeţ:

Cluj

Cod poştal:

407461

Telefon :

0265... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.mitropolia-clujului.ro, petrestiidejos.ro, www.cjCluj.ro, cj.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Schimbarea la faţă

Detalii:

Vechea Manastire a Petridului (greco-catolica) , distrusa in timpul revolutiei din 1848, a fost amplasata la cca 4 km nord de actuala manastire ortodoxa. Noua Manastire a Petridului se gaseste la 1, 5 km sud-est de satul Petrestii de Sus.
Vechea Manastire a Petridului (greco-catolica) (distrusa in 1848) a avut hramul "Adormirea Maicii Domnului".

Alte informaţii:

In randul manastirilor din Transilvania, Manastirea Schimbarea la Fata Cheile Turzii ocupa un loc de prima importanta. In timpurile de asuprire etnica si religioasa ea ne-a reprezentat ca institutie romaneasca, a tinut aprinsa flacara credintei si a scolii nationale romanesti, a raspandit valorile eterne in stransa legatura cu celelalte provincii romanesti libere.
Bastion al ortodoxismului, vatra de traditie si credinta strabuna, centru statornic de transmitere a invatamintelor perene pentru noile generatii, aceasta a fost manastirea Petridul de Sus - Cheile Turzii. caci in aceste locuri legendare s-a scris o fila de istorie, din pacate, de multi nestiuta.
Vocatia romanilor spre monahism este recunoscuta si consemnata in analele bisericii romanesti. Manati de dorul unei slujiri continue lui Dumnezeu, renuntand la tot ce le oferea viata lumeasca, s-au indreptat spre sihastrii, in pustietati, in munti sau in crapaturile pamantului. Si-n aceasta zona la care ne referim marturiile istorice adeveresc existenta unui locas de inchinare la Petridul de Sus, pe platoul Muntelui Turzii.
Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, in monografia sa "Muntele Petridului" dateaza inceputurile constructiei manastirii in prima jumatate a secolului al XVI, mai precis cu 10-15 ani inainte de 1568.
In acest an, regele Ioan Sigismund al II-lea, Principele Transilvaniei, emite un act prin care manastirea este obligata sa plateasca anual o arenda de un taler de aur, un berbec gras si un stup de albine, Scaunului Ariesului.
Biserica manastirii este asezata in rotonda formata de un fost lac glaciar, avand forma de para. Ioan Sigismund facuse o impartire administrativ teritoriala daruind versantul estic al muntelui colonistilor secui din acest comitat al Scaunului Ariesului. Fiindca portiunea de 5-6 metri ce formeaza altarul bisericii intra in cadrul de rasarit al muntelui, calugarii de aici se supuneau acestei dari. O delimitare arbitrara, in defavoarea monahilor, impusa fortat de mai marii vremii.
Mircea Pacurariu in "Istoria Bisericii Ortodoxe Romane" mentioneaza manastirea ca existenta abia in secolul al XVI-lea. Dar iata o informatie care vine sa sprijine idea existentei manastirii cu trei secole inainte, mai precis la inceputul sec. XIII.
Intr-un act de cancelarie ce purta data de 6 octombrie 1278 este amintit stapanul Tarii Hasdatii - Terra Hasadat, care-si intindea jurisdictia si asupra manastirii susamintite. Ori, daca aceasta exista in 1278 ca fiind filie a manastirii mama - Petrid - deducem ca aceasta din urma este construita inainte de 1278, prima data trebuind sa fiinteze matera, apoi filia.
In anul 1687 Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (1624-1693) trimite cartea sa "Viata si petrecerea sfintilor" si manastirii Petridului cu o dedicatie in slavona. Iata textul tradus:
"SFINTEI MANASTIRI A ADORMIRII PREASFINTEI SI PREABINECUVINTATEI NASCATOARE DE DUMNEZEU, PREACURATEI SI PURUREA FECIOAREI MARIA DIN PETRID, AM DARUIT ACEASTA CARTE, PENTRU CA SFINTII PARINTI SA MA POMENEASCA PE MINE SI PE PARINTII MEI LEONTIE SI MARIA NASCUTA MISIRA. IN ANUL 7195 (1687) , IUNIE 8 IN STRIJU, PE CIND MA AFLAM PRINTRE STRAINI DIN PRICINA VREMURILOR NEPASNICE. "
[SMERITUL DOSOFTEI, MITROPOLIT AL SUCEVEI]
Cele doua insemnari, pe langa faptul ca marturisesc numele parintilor si pe cele ale rudelor sale, ctitori la Petrid, afirma o pozitie sociala deosebita neamului sau, confirmand interese si complexe relatii cu Transilvania, multe insuficient cunoscute inca.
Fara a exclude ipoteza originii transilvane a acestei familii in spatiul romanesc, ctitoria transilvana marturiseste si despre vechimea acestei familii si, indiferent de originea ei, despre o incadrare perfecta in acest spatiu cultural si spiritual, fapt confirmat de altfel si de hrisovul emis de Stefan cel Mare familiei Papara (rudenii mai indepartate ale mitropolitului) , prin care li se recunoaste si intareste, cu toate ca locuiau la Lwow, dreptul asupra "mosiilor stramosesti".
Din simpla enumerere a numelor celor care au edificat locasul orotodox de pe Muntele Petridului, Mitropolitul Justin Moisescu deduce legaturile familiei vladicului moldovean cu Ardealul si probabil petrecerea unei parti din tineretea lui Dosoftei la Manastirea Petridului (acesta cunostea foarte bine toponimia locului) .
In sprijinul acestei idei vine si faptul ca in biografia lui Dosoftei exista o parte alba, mai precis intervalul dintre anul nasterii, 1624 si 1648, anul calugariei sale la Probota. Se prea poate ca in acest rastimp pasii sa-l fi purtat pe taram transilvan, si o buna parte din tinerete sa o fi petrecut intre calugarii de pe munte. Tot in acest sens Alexandru Andriescu in studiul introductiv al volumului "Dosoftei - Opere", spune ca mitropolitul a simtit nevoia sa faca un dar de suflet la manastirea cea mai legata de familia sa. Cunoscand foarte bine nevoile de aici, lipsa materialului didactic, s-a gandit sa ajute in felul sau asezamantul monastic de aici.
Desi trecuse aproape o jumatate de secol, cei care au stiut de existenta si importanta acestei manastiri n-au uitat-o, si in adancul sufletului lor, voiau sa o vada din nou ridicata, cu turlele spintecand cerul si sa-i auda dangatul de clopot ce cheama spre impreuna rugare. Asa se face ca in 1997 preotul Vasile Stiopei de la Parohia Oprisani II Turda, ctitor a trei locasuri sfinte din oras, se hotaraste sa refaca vechea manastire de la Cheile Turzii, secondat de doi tineri studenti teologi: Rares Moldovan si Horatiu Borza. Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului Feleacului si Clujului, prin purtarea de grija a Inalt Preasfintitului Arhiepiscop Bartolomeu Anania a facut demersurile necesare pentru obtinerea aprobarii din partea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Aceasta in sedinta de lucru din 15-16 decembrie 1998 a examinat propunerea ierarhului clujean si, in temeiul prevederilor art. 76 din Statut a hotarat aprobarea reinfintarii Manastirii Schimbarea la Fata din zona Cheile Turzii, judetul Cluj, cu destinatie pentru calugari. Actul numarul 6247-21 decembrie 1998 este semnat de Preafericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si Presedintele Sfantului Sinod.
Prin donatiile unui numar de credinciosi s-a creat o buna parte din baza materiala si financiara necesara reconstruirii manastirii pe terenul concesionat gratuit de primaria comunei Petrestii de Jos. Ba mai mult, s-a gasit si un vietuitor pentru reinceputul vietii calugaresti in aceste locuri, in persoana monahului Teofil Popescu, fiu al orasului Turda. Calugarit la Manastirea Cozia, la propunerea P. C. Arhimandrit Vasile Flueras, exarhul manastirilor din Arhiepiscopia Clujului, monahul Teofil a acceptat sa se intoarca acasa, sa reinnoade firul unei traditii manastiresti cu profunde ecouri, aici, pe plaiurile natale.
Si pentru ca lucrarea inceputa sa fie dusa la bun sfarsit o echipa de tineri teologi, si nu numai, in frunte cu monahul Teofil Popescu, avand binecuvantarea Inalt Preasfintitului Arhiepiscop Bartolomeu colinda in fiecare duminica satele si orasele transilvane pentru a aduna fonduri necesare constructiei. Primul corp de chilii este ridicat impreuna cu paraclisul, trapeza si bucataria. Locul este propice pentru viata manastireasca, la doar un kilometru si jumatate departare de satul Petrestii de Sus, pe dealul numit "La Curmaturi". Nu s-a putut construi pe locul vechiului asezamant din cauza solului si a conditiilor vitrege de acolo, desi aceasta a fost dorinta initiala. Probabil acolo se va construi un mic paraclis si o chilie ce va apartine de manastire.

Manastire de calugari.

Nr. vizualizări:

6397

Data ultimei vizualizări:

2026-04-17 09:51:19

Data ultimei actualizări:

2020-01-07 14:59:42

Data încărcării pe sit:

2005-09-21 17:50:57

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2024-07-28
Aparat: samsung SM-A325F
Info: VEDERE DE ANSAMBLU
BISERICA DE ZID
Contor: 166

Vedere de ansamblu
Foto: Porcius Maftei

Timp total: 0,27s...

[]:1