| Biserica Răţeştilor Turda
| ||||||||
| Religie: | Ortodox | |||||||
| Localitate: | Turda | |||||||
| Judeţ: | Cluj | |||||||
| Adresa: | strada Gheorghe Lazăr nr. 17-19, Turda Veche | |||||||
| Cod poştal: | 401077 | |||||||
| Persoană de contact : | Ioan Gheorghe Ratiu | |||||||
| Telefon : | 0755... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele! | |||||||
| Adresă de e-mail : | | |||||||
| Adrese utile: | www.protopopiatulortodoxturda.ro, www.mitropolia-clujului.ro, www.primariaTurda.ro, www.cjCluj.ro, cj.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
| Preot: | Rău Ioan-Aurel, Cocan Marius-Gheorghe | |||||||
| Hram: | Adormirea Maicii Domnului | |||||||
| Stil arhitectonic: | Baroc | |||||||
| Detalii: | Biserica a fost sfintita in anul 1839. Din anul 1840 este biserica parohiei Turda Veche. Pana in anul 1948 s-a numit “Biserica Ratestilor”, dupa numele familiei Ratiu, care a ctitorit biserica si a fost de rit greco-catolic. Dupa anul 1948 a fost preluata de catre cultul ortodox. | |||||||
| Alte informaţii: | Biserica Răţeştilor cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din Turda Veche a fost ctitorită în anul 1839 de către Canonicul, de pie memorie, Basiliu Raţiu de Noşlac (Nagylak) , Prepozit Capitular Mitropolitan de Alba Iulia şi Făgăraş, împreună cu membrii familiei Raţiu de Noşlac (Nagylak) , singura familie nobiliară română existentă în Turda în sec. al XIX-lea. Alături de Catedrala Ortodoxă, Biserica Răţeştilor este un valoros edificiu de arhitectură bisericească românească din Turda, zidită din piatră şi realizată în stil baroc. Iniţial a fost compusă dintr-o navă dreptunghiulară în stil bazilical, prevăzută la Vest cu un impunător turn clopotniţă pe trei etaje, iar la Est se afla o absidă semicirculară, care constituie altarul. Ulterior, cu ocazia aniversării centenarului din anul 1939, a avut loc o amplă renovare. Biserica a suferit importante modificări arhitecturale, păstrate până în prezent, a fost mărită prin construirea a două abside laterale, dispuse la Nord şi la Sud, fiind înfrumuseţată atât în exterior cât şi în interior. Acestea au fost legate de naos, corpul principal al edificiului, prin sistemul pandantivilor. Absidele laterale de formă dreptunghiulară au adosate două turle cu mici încăperi la nivelul inferior, iar absida altarului, separată de naos prin iconostas, a fost completată cu două sacristii. În sacristia din stânga se pregătesc ceremoniiile religioase şi se păstrează obiectele de cult şi veşmintele preoţeşti. Sacristia din partea dreaptă are destinaţia de bibliotecă. Aici sunt expuse acum (până în anul 1948 erau expuse în biserică) tablourile: ctitorului Basiliu Raţiu, Dr. Ioan Raţiu şi Protop. Nicolae Raţiu. Acoperişul bisericii este în şarpantă mai puţin la absidele laterale la care este boltit. Intrarea în biserică se face printr-un pronaos sobru situat în partea inferioară a turnului clopotniţă, acolo este acum expusă pisania, iar deasupra intrării în naos se află balconul corului. Prin realizarea acestor noi construcţii, biserica are acum formă de cruce înscrisă cu trăsături de arhitectură de tradiţie bizantină, în care absidele poligonale la exterior sunt frecvente. În cimitirul din curtea bisericii se află o mică necropolă unde sunt înmormântaţi o parte din membrii familiei Raţiu de Noşlac (Nagylak) , ctitori şi principali contributori ai acesteia. Ulterior, în timpul comunismului, pe o parte din suprafaţa curţii din spatele bisericii, destinată locului înmormântării membrilor familiei ctitorilor a fost construită o nouă casă parohială. Originea familiei Raţiu datează din anul 1334 când Indrei este înnobilat cu titlul „Nobilis de Nagylak” de către Voievodul Transilvaniei Thomas Szechenyi. După 62 de ani, în anul 1396, nepotul său Toma, participant la ultima cruciadă antiotomană în sudul Dunării, încheiată cu Bătălia de la Nicopole, s-a întors cu porecla de „Rácz = Sârb, în ungureşte”. Titlul nobiliar i-a fost reînnoit cu numele de „Rácz de Nagylak”. De atunci porecla a devenit nume de familie. Pentru ramura rămasă română, după 1829, prin latinizare, numele a devenit Raţiu. De-a lungul timpului familia Rácz a primit mai multe titluri nobiliare. Membrii ramurii din Turda a familiei Raţiu de Nagylak, sunt descendenţii direcţi ai lui Ştefan Raţiu de Nagylak înnobilat în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. Basiliu (Vasile) fiul lui Gligor şi Maria Raţiu de Nagylak din Turda, creştini neuniţi, ajuns protopop de Turda, apoi canonic şi prepozit capitular la Blaj, a urmat îndemnul mamei sale de a ridica o biserică nouă pentru românii din Turda Veche. În acest scop nu ezită să-şi folosească averea personală şi a membrilor familiei sale şi cumpară un teren în centrul orasului pentru construirea bisericii, a locuinţelor preotului, cantorului şi cârsnicului. De asemenea a cumpărat câte un teren pentru cimitirul creştinilor uniţi şi ortodocşi (o parte a membrilor familiei au rămas neuniţi) , care nu aveau cimitir în Turda. El a stabilit ca biserica să aibă acelaşi hram cu biserica ortodoxă din apropiere, tocmai pentru a păstra unitatea familiei şi a românilor din Turda Veche. Basiliu Raţiu continuă astfel tradiţia de ctitori a familiei, care la sfârşitul sec. al XVI-lea prin Petru Rátz I şi soţia sa Zamfira au zidit Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Teiuş. La sfinţirea bisericii în anul 1839, Basiliu Raţiu a rostit din amvon un nobil îndemn valabil şi azi printre turdeni: „Cine casă clădeşte două vieţi trăieşte, iară cine biserică zideşte, de-a pururea vieţuieşte! ” Din iniţiativa şi cu sprijinul lui Basiliu Raţiu a fost construită în anul 1872 prima şcoală confesională românească şi din Turda Veche. După desfiinţarea şcolii româneşti din Turda Nouă, şcoala a funcţionat in casa Dr. Ioan Raţiu. Pentru întreţinerea bisericii şi a şcolii, Basiliu Raţiu a întemeiat în anul 1867 „Eforia (Fundaţia) Bisericii Greco-catolice din Turda” a căror bunuri există şi azi. Din veniturile acesteia erau asigurate burse pentru tinerii români ca să studieze la şcolile superioare din Transilvania şi din străinătate. Mulţi dintre ei au devenit patrioţi luptători pentru drepturile românilor ardeleni şi pentru unirea Transilvaniei cu România în anul 1918. Basiliu Raţiu a făcut parte dintre organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Blaj din 3/15 Mai 1848 şi din delegaţia care urma să prezinte împăratului hotărârile adunării de la Blaj. În anul 1867 a fost oficializat dualismul austro-ungar. Românii au protestat împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, prin Pronunciamentul de la Blaj din anul 1868, în care au criticat neconstituţionalitatea legilor adoptate, inechitabile, nedemocratice şi antiromâneşti. Pronunciamentul a fost semnat în numele Bisericii Greco-Catolice Române, Unită cu Roma, de către Basiliu Raţiu, fapt pentru care a fost trimis în judecată pentru înaltă trădare la vârstă de 85 de ani. „În Pronunciament nu este decât adevărul. Eu bucuros mor în temniţă pentru adevăr”, declara la proces octogenarul patriot pasoptist Basiliu Raţiu. Pe data de 12 Decembrie 1870 la Blaj, Basiliu Raţiu, părintele spiritual, îndrumătorul şi călăuzitorul mai bine de 50 de ani al familiei Raţiu trece la cele veşnice, având satisfacţia îndeplinirii îndatoririlor de promovare a drepturilor naţiunii române şi întărirea bisericii creştine. Tradiţia de a lupta pentru cauza românilor din Ardeal, a fost urmată de mulţi descendenţi iluştri ai familiei Raţiu: nepoţii săi, tribuni ai lui Avram Iancu: Dr. Ioan Raţiu, memorandist şi presedintele Partidului National Roman şi fratele acestuia Partenie Raţiu; Ioan Raţiu „Tribunul” şi Nicolae Mureşan, martir paşoptist; apoi de către strănepoţii săi: Protop. Nicolae Raţiu, Dr. Augustin Raţiu şi deputatul Ion Iancu Raţiu. Prin efortul familiei şi din iniţiativa regretatului Mircea Dimitrie Raţiu, în data de 12 Decembrie 2010 Basiliu Raţiu a fost comemorat la Blaj. Cu acest prilej a fost edificat un obelisc la mormântul acestuia, a fost donată şi sfinţită placa memorială amplasată în holul Institutului Teologic din Blaj/Seminarului Diecesan, al cărui Rector a fost. În data de 28 Iulie 2011 a fost reînzidită şi sfinţită în biserica din Turda Veche, pisania reconstituită după cea originală, dispărută după anul 1948. De asemenea au fost sfinţite noile monumente edificate, împreună cu cele vechi ale ctitorilor şi principalilor contributori. Cu acest prilej membrii familiei Raţiu au reînnoit actul de donaţiune a pisaniei şi tablourilor către biserică. Ca o împlinire pentru viitor, biserica zidită de Basiliu Raţiu dăinuie şi azi. În ea se roagă românii ortodocşi din Turda Veche, mai puţin cei greco-catolici pentru care a fost ridicată biserica în anul 1839. | |||||||
| Nr. vizualizări: | 34006 | |||||||
| Data ultimei vizualizări: | 2026-06-17 12:41:12 | |||||||
| Data ultimei actualizări: | 2020-01-15 12:11:11 | |||||||
| Data încărcării pe sit: | 2006-08-28 09:55:09 | |||||||
| Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
| Nr. Fotografii: | 1 | |||||||
Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!
Vedere din faţă |
Timp total: 0.03s...
[]:1