LOCALITATE LIPSA! (401077)(401000)(400000)
 

Biserica RÄ�ĹŁeĹźtilor Turda  HARTA S   HARTA G   ADAUGÄ‚ INFO   ADAUGÄ‚ FOTO   ADAUGÄ‚ MESAJ   FÄ‚RÄ‚ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Turda
JudeĹŁ:	Cluj
Adresa:	strada Gheorghe Laz�r nr. 17-19, Turda Veche
Cod poĹźtal:	401077
Persoan� de contact :	Ioan Gheorghe Ratiu
Telefon :	0755... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adres� de e-mail :	@yahoo.com @yahoo.com
Adrese utile:	www.protopopiatulortodoxturda.ro, www.mitropolia-clujului.ro, www.primariaTurda.ro, www.cjCluj.ro, cj.prefectura.mai.gov.ro
Preot:	R�u Ioan-Aurel, Cocan Marius-Gheorghe
Hram:	Adormirea Maicii Domnului
Stil arhitectonic:	Baroc
Detalii:	Biserica a fost sfintita in anul 1839. Din anul 1840 este biserica parohiei Turda Veche. Pana in anul 1948 s-a numit “Biserica Ratestilor”, dupa numele familiei Ratiu, care a ctitorit biserica si a fost de rit greco-catolic. Dupa anul 1948 a fost preluata de catre cultul ortodox.
Alte informaţii:	Biserica R�ţeştilor cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din Turda Veche a fost ctitorit� în anul 1839 de c�tre Canonicul, de pie memorie, Basiliu Raţiu de Noşlac (Nagylak) , Prepozit Capitular Mitropolitan de Alba Iulia şi F�g�raş, împreun� cu membrii familiei Raţiu de Noşlac (Nagylak) , singura familie nobiliar� român� existent� în Turda în sec. al XIX-lea. Al�turi de Catedrala Ortodox�, Biserica R�ţeştilor este un valoros edificiu de arhitectur� bisericeasc� româneasc� din Turda, zidit� din piatr� şi realizat� în stil baroc. Iniţial a fost compus� dintr-o nav� dreptunghiular� în stil bazilical, prev�zut� la Vest cu un impun�tor turn clopotniţ� pe trei etaje, iar la Est se afla o absid� semicircular�, care constituie altarul. Ulterior, cu ocazia anivers�rii centenarului din anul 1939, a avut loc o ampl� renovare. Biserica a suferit importante modific�ri arhitecturale, p�strate pân� în prezent, a fost m�rit� prin construirea a dou� abside laterale, dispuse la Nord şi la Sud, fiind înfrumuseţat� atât în exterior cât şi în interior. Acestea au fost legate de naos, corpul principal al edificiului, prin sistemul pandantivilor. Absidele laterale de form� dreptunghiular� au adosate dou� turle cu mici înc�peri la nivelul inferior, iar absida altarului, separat� de naos prin iconostas, a fost completat� cu dou� sacristii. În sacristia din stânga se preg�tesc ceremoniiile religioase şi se p�streaz� obiectele de cult şi veşmintele preoţeşti. Sacristia din partea dreapt� are destinaţia de bibliotec�. Aici sunt expuse acum (pân� în anul 1948 erau expuse în biseric�) tablourile: ctitorului Basiliu Raţiu, Dr. Ioan Raţiu şi Protop. Nicolae Raţiu. Acoperişul bisericii este în şarpant� mai puţin la absidele laterale la care este boltit. Intrarea în biseric� se face printr-un pronaos sobru situat în partea inferioar� a turnului clopotniţ�, acolo este acum expus� pisania, iar deasupra intr�rii în naos se afl� balconul corului. Prin realizarea acestor noi construcţii, biserica are acum form� de cruce înscris� cu tr�s�turi de arhitectur� de tradiţie bizantin�, în care absidele poligonale la exterior sunt frecvente. În cimitirul din curtea bisericii se afl� o mic� necropol� unde sunt înmormântaţi o parte din membrii familiei Raţiu de Noşlac (Nagylak) , ctitori şi principali contributori ai acesteia. Ulterior, în timpul comunismului, pe o parte din suprafaţa curţii din spatele bisericii, destinat� locului înmormânt�rii membrilor familiei ctitorilor a fost construit� o nou� cas� parohial�. Originea familiei Raţiu dateaz� din anul 1334 când Indrei este înnobilat cu titlul „Nobilis de Nagylak” de c�tre Voievodul Transilvaniei Thomas Szechenyi. Dup� 62 de ani, în anul 1396, nepotul s�u Toma, participant la ultima cruciad� antiotoman� în sudul Dun�rii, încheiat� cu B�t�lia de la Nicopole, s-a întors cu porecla de „Rácz = Sârb, în ungureşte”. Titlul nobiliar i-a fost reînnoit cu numele de „Rácz de Nagylak”. De atunci porecla a devenit nume de familie. Pentru ramura r�mas� român�, dup� 1829, prin latinizare, numele a devenit Raţiu. De-a lungul timpului familia Rácz a primit mai multe titluri nobiliare. Membrii ramurii din Turda a familiei Raţiu de Nagylak, sunt descendenţii direcţi ai lui Ştefan Raţiu de Nagylak înnobilat în anul 1625 de c�tre principele Gabriel Bethlen. Basiliu (Vasile) fiul lui Gligor şi Maria Raţiu de Nagylak din Turda, creştini neuniţi, ajuns protopop de Turda, apoi canonic şi prepozit capitular la Blaj, a urmat îndemnul mamei sale de a ridica o biseric� nou� pentru românii din Turda Veche. În acest scop nu ezit� s�-şi foloseasc� averea personal� şi a membrilor familiei sale şi cumpar� un teren în centrul orasului pentru construirea bisericii, a locuinţelor preotului, cantorului şi cârsnicului. De asemenea a cump�rat câte un teren pentru cimitirul creştinilor uniţi şi ortodocşi (o parte a membrilor familiei au r�mas neuniţi) , care nu aveau cimitir în Turda. El a stabilit ca biserica s� aib� acelaşi hram cu biserica ortodox� din apropiere, tocmai pentru a p�stra unitatea familiei şi a românilor din Turda Veche. Basiliu Raţiu continu� astfel tradiţia de ctitori a familiei, care la sfârşitul sec. al XVI-lea prin Petru Rátz I şi soţia sa Zamfira au zidit Biserica cu hramul „Intrarea în Biseric� a Maicii Domnului” din Teiuş. La sfinţirea bisericii în anul 1839, Basiliu Raţiu a rostit din amvon un nobil îndemn valabil şi azi printre turdeni: „Cine cas� cl�deşte dou� vieţi tr�ieşte, iar� cine biseric� zideşte, de-a pururea vieţuieşte! ” Din iniţiativa şi cu sprijinul lui Basiliu Raţiu a fost construit� în anul 1872 prima şcoal� confesional� româneasc� şi din Turda Veche. Dup� desfiinţarea şcolii româneşti din Turda Nou�, şcoala a funcţionat in casa Dr. Ioan Raţiu. Pentru întreţinerea bisericii şi a şcolii, Basiliu Raţiu a întemeiat în anul 1867 „Eforia (Fundaţia) Bisericii Greco-catolice din Turda” a c�ror bunuri exist� şi azi. Din veniturile acesteia erau asigurate burse pentru tinerii români ca s� studieze la şcolile superioare din Transilvania şi din str�in�tate. Mulţi dintre ei au devenit patrioţi lupt�tori pentru drepturile românilor ardeleni şi pentru unirea Transilvaniei cu România în anul 1918. Basiliu Raţiu a f�cut parte dintre organizatorii Marii Adun�ri Naţionale de la Blaj din 3/15 Mai 1848 şi din delegaţia care urma s� prezinte împ�ratului hot�rârile adun�rii de la Blaj. În anul 1867 a fost oficializat dualismul austro-ungar. Românii au protestat împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, prin Pronunciamentul de la Blaj din anul 1868, în care au criticat neconstituţionalitatea legilor adoptate, inechitabile, nedemocratice şi antiromâneşti. Pronunciamentul a fost semnat în numele Bisericii Greco-Catolice Române, Unit� cu Roma, de c�tre Basiliu Raţiu, fapt pentru care a fost trimis în judecat� pentru înalt� tr�dare la vârst� de 85 de ani. „În Pronunciament nu este decât adev�rul. Eu bucuros mor în temniţ� pentru adev�r”, declara la proces octogenarul patriot pasoptist Basiliu Raţiu. Pe data de 12 Decembrie 1870 la Blaj, Basiliu Raţiu, p�rintele spiritual, îndrum�torul şi c�l�uzitorul mai bine de 50 de ani al familiei Raţiu trece la cele veşnice, având satisfacţia îndeplinirii îndatoririlor de promovare a drepturilor naţiunii române şi înt�rirea bisericii creştine. Tradiţia de a lupta pentru cauza românilor din Ardeal, a fost urmat� de mulţi descendenţi iluştri ai familiei Raţiu: nepoţii s�i, tribuni ai lui Avram Iancu: Dr. Ioan Raţiu, memorandist şi presedintele Partidului National Roman şi fratele acestuia Partenie Raţiu; Ioan Raţiu „Tribunul” şi Nicolae Mureşan, martir paşoptist; apoi de c�tre str�nepoţii s�i: Protop. Nicolae Raţiu, Dr. Augustin Raţiu şi deputatul Ion Iancu Raţiu. Prin efortul familiei şi din iniţiativa regretatului Mircea Dimitrie Raţiu, în data de 12 Decembrie 2010 Basiliu Raţiu a fost comemorat la Blaj. Cu acest prilej a fost edificat un obelisc la mormântul acestuia, a fost donat� şi sfinţit� placa memorial� amplasat� în holul Institutului Teologic din Blaj/Seminarului Diecesan, al c�rui Rector a fost. În data de 28 Iulie 2011 a fost reînzidit� şi sfinţit� în biserica din Turda Veche, pisania reconstituit� dup� cea original�, disp�rut� dup� anul 1948. De asemenea au fost sfinţite noile monumente edificate, împreun� cu cele vechi ale ctitorilor şi principalilor contributori. Cu acest prilej membrii familiei Raţiu au reînnoit actul de donaţiune a pisaniei şi tablourilor c�tre biseric�. Ca o împlinire pentru viitor, biserica zidit� de Basiliu Raţiu d�inuie şi azi. În ea se roag� românii ortodocşi din Turda Veche, mai puţin cei greco-catolici pentru care a fost ridicat� biserica în anul 1839.
Nr. vizualiz�ri:	34006
Data ultimei vizualiz�ri:	2026-06-17 12:41:12
Data ultimei actualiz�ri:	2020-01-15 12:11:11
Data înc�rc�rii pe sit:	2006-08-28 09:55:09
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format m�rit!

Vedere din faţ� Foto: Ana-Maria Catalina Vedere din faţ� Foto: Ana-Maria Catalina (Ana-Maria-Catalina.blogspot.com), Data: 2009-05-21 Aparat: SONY DSC-W80 Contor: 225

Timp total: 0.03s...

[]:1